​LISTELE care iti arata unde si cat de multi bani europeni aruncam. Panoplia intarziatilor si raul cel mai mic

​Romania pierde circa 3,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate tarii in perioada de programare 2007-2013 in peste 70 de proiecte de infrastructura de transport si de mediu taraganate. HotNews va prezinta lista asa-numitelor proiectelor fazate de la Ministerul Fondurilor Europene – o „panoplie” a celor mai intarziate proiecte.

Informatia pe scurt:

• 3,2 miliarde de euro este valoarea lucrarilor care ar fi trebuit executate din bani europeni in proiecte mari de infrastructura de transport si de mediu in principal, pana la finalul anului 2015, pe care insa autoritatile romane centrale si locale au fost incapabile sa le realizeze, in ultimii ani buni de guvernari de la dreapta la stanga.
• Raul cel mai mic: desi va retrage acesti bani, Comisia Europeana va permite tarii sa faca cheltuielile din banii pe care Uniunea Europeana ni i-a alocat in perioada de programare 2014-2020.
• Practic, in loc sa faca noi proiecte, autoritatile romane vor cheltui 3,2 miliarde de euro din noile fonduri europene pentru proiectele vechi, neterminate. Asta in cel mai bun caz, daca metehnele de pana acum nu vor persista si din 2016 incolo.
• In schimb, pierderea de fonduri europene prin dezangajare mai poate fi atenuata daca Romania reuseste sa obtina de la Comisia Europeana decontarea din fonduri UE a unor lucrari facute din alte surse, in valoare de peste 800 de milioane de euro.

Romania cu WC-ul in fundul curtii si cu drumul de caruta – de ce vorbim despre proiectele refazate

De ce este important sa vorbim despre lucrarile neterminate si proiectele fazate? Acestea arata in mare parte de ce Romania este, inca, tara drumurilor pentru carute, iar aproape jumatate dintre romani merg la „WC” in fundul curtii, in conditiile in care din anul 2007 pana in prezent tara a cheltuit fonduri UE de 5,4 miliarde de euro doar in programele operationale de Transport si de Mediu. (o situatie a dezvoltarii Romaniei, AICI). Mai pe romaneste, poti tu sa bagi 100 de milioane de euro intr-un drum sau intr-o retea de canalizare, daca proiectul nu e realizat macar intr-o forma avansata, nu poate fi folosit.

Proiectele fazate sunt proiecte mari – in special de autorstrazi si cai ferate, de retele de canalizare si de apa curenta – pe care autoritatile romane locale si centrale si constructorii contractati de ele nu le pot finaliza pana la deadline-ul 31 decembrie 2015.

Din acest motiv, Ministerul Fondurilor Europene (pe vremea lui Eugen Teodorovici si continuand cu Marius Nica si cu actualul ministru, Aura Raducu) a venit cu ideea de a le refaza. Astfel, un proiect mare este impartit in doua faze.

Faza 1 este constituita din lucrarile care pot fi decontate de la Comisia Europeana din banii alocati Romaniei in perioada de programare 2007-2013 (bani care pot fi cheltuiti pana la finele lui 2015).

Faza 2 – lucrarile ramase de efectuat ( fara sanse de terminare pana la finalul lui 2015) sunt trecute in perioada de programare 2014-2020. Astfel, banii alocati initial pentru aceste lucrari sunt pierduti de catre Romania prin dezangajare automata, din perioada de programare 2007- 2013.

Romania primeste, astfel, de la Bruxelles a doua sansa: poate sa efectueze lucrarile neterminate in noua perioada de programare (2014-2020), adica din noii bani europeni.

Vestea proasta este ca, practic, Romania pierde 3,2 miliarde de euro in circa 70 de proiecte, din perioada de programare 2007-2013. Vestea buna este ca putem termina proiectele respective acoperind gaura de 3,2 miliarde de euro din noii bani europeni – alocati in perioada de programare 2014-2020. In treacat fie spus, in proiectele de infrastructura mare nu am cheltuit niciun ban din noua perioada de programare, Guvernul avand sperante ca din 2016 Romania va incepe sa traga noile fonduri UE pentru transport si mediu.

Raul cel mai mic si panoplia intarziatilor

Putea fi, insa, mult mai rau. Comisia Europeana da dovada de intelegere pentru Romania, acceptand aceasta solutie „soft”. Varianta „hard” presupunea ca tara sa fie obligata sa termine lucrarile pe bani din bugetul propriu – 3,2 miliarde de euro. In caz contrar, ar fi fost obligata sa dea inapoi si banii pe care reusise sa-i cheltuiasca, undeva spre 4 miliarde de euro, in 3 programe operationale. HotNews a prezentat un avetisment transmis de Comisia Europeana Guvernului Romaniei, in acest sens.

Panoplia intarziatilor este „dominata” de proiectele de autostrazi derulate de Compania Natioanal de Drumuri Nationale si Autostrazi (CNADNR), din subordinea Ministerului Transportrilor. CNADNR a functionat, sporadic, in Guvernul Ponta, si in subordinea fostului Departament pentru Proiecte de Infrastructura, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, pe vremea cand la sefia acestui departament era Dan Sova ca ministru delegat.

Proiectele sunt derulate de CNADNR ca beneficiar in cadrul Programului Operational Transport 2007-2013, care in prezent se afla in subordinea Ministerului Fondurilor Europene, dar din 2007 pana in 2014 a fost la Ministerul Transporturilor.

CNADNR singura are lucrari neterminate de aproape 1,3 miliarde de euro care trebuie fazate pentru a consuma banii din perioada de programare 2014-2020, in loc sa fi folosit fondurile europene 2007-2013, care se pierd prin dezangajare automata.

Top intarzieri la transport:

• La loc „fruntas” in portofoliul CNADNR este autostrada Lugoj – Deva, care ramane cu lucrari neterminate de 410 milioane de euro, cheltuieli care vor consuma fonduri UE 2014-2020, prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM). Doar 163 de milioane de euro s-au cheltuit pana acum in acest proiect.
• Urmeaza Autostrada Sebes – Turda cu intarzierile: aproape 366 de milioane de euro cheltuieli nerealizate din banii europeni 2007 – 2013 si care urmeaza sa consume noile fonduri UE. Doar 128,6 milioane de euro a reusit CNADNR sa cheltuiasca in acest proiect.
• Tot CNANDR are si deja vestita autostrada Sibiu – Orastie. Acest drum a ajuns celebru pentru ca, dupa ce a fost inaugurat cu mare fast de fostul premier Victor Ponta, in camania sa prezidentiala (esuata), s-a surpat, anul acesta, pe o portiune. Autorstrada a fost trecuta pentru fazare, cu lucrari neterminate de 92,4 milioane de euro. In sacest proiect s-au realizat lucrari de aproape 400 de milioane de euro.

In tansporturi, locul fruntas al CNADNR este amenintat de CFR, care vine tare din urma. Cu intarzierile majore. CFR are proiectul de reabilitare a caii ferate Coslariu – Simeria, unde au ramas lucrari neterminate de 377 de milioane de euro, bani care vor fi consumati din noile fonduri europene. Din vechiul cadru financiar 2007-2013, CFR a reusit sa faca lucrari de 202 milioane de euro in acest proiect.

Sa nu uitam de Metrorex Bucuresti. Vestitul tronson de metrou din Drumul Taberei ramane cu o faza neterminata de 217 milioane de euro pana la finalul anului 2015, bani pe care compania vrea sa-i cheltuiasca din noile fonduri UE 2014-2020.

LISTA completa a proiectelor de transport intarziate, mult mai lunga, poate fi descarcata de AICI.

„Campionii” intarzierilor sunt la institutiile centrale (Ministerul Transporturilor), dar nici societatile de utilitati din subordinea autoritatilor locale nu se lasa mai prejos.

Proiecte mari de mediu, din zeci de judete ale tarii, sunt afectate de intarzieri – vorbim despre retele de apa si canal, statii de epurare a apelor uzate, gropi de gunoi – lucrari intarziate care totalizeaza circa 650 de milioane de euro.

Proiectele au fost incepute in Programul Operational Mediu 2007-13, insa banii pe care trebuia sa-i luam pe lucrarile ramase acum neterminate vor fi retrasi de Comisia Europeana, iar proiectele vor ramane sa fie finalizate din noile fonduri europene, in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.

Topul codasilor la proiecte de mediu:

• Pe primul loc nu putea fi decat Capitala. Primaria Municipului Bucuresti este responsabila, ca beneficiar, de proiectul „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare şi a canalului colector de apă uzată Dâmbovita (CASETA)”. Taraganat – spunea in 2014 primarul suspendat Sorin Oprescu – din cauza contestatiilor la licitatiile publice, proiectul trebuie sa se termine pana la finele anului 2015, dar nu are nicio sansa.

Lucrarile neefectuate sar de 120 de milioane de euro, bani europeni pe care Bruxelles-ul trebuie sa i-i retraga Romaniei – prin dezangajare autmata – din Programul Operational Mediu 2007-13. Lucrarile au fost refazate, pentru ca suma sa fie consumata din Programul de infrastructura mare 2014-2020. Din 2012 si pana acum, Primaria a reusit sa cheltuiasca din fonduri UE, in acest proiect, ridicola suma de 6,6 milioane de euro, in conditiile in care Comisia Europeana i-a pus la dispozitie o line de fonduri nerambursabile de 130 de milioane de euro (pana la finalul aului 2015).

• Clasamentul rusinii este completat de autoritatile locale din judetul Vaslui, care, prin societatea de utilitati publice Aquavas SA Vaslui, trebuia sa realizeze din bani europeni proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti – judeţul Vaslui”. 81 de milioane de euro a pus Comisia Europeana la dispozitie, insa suma de 52,8 milioane de euro reprezinta banii necheltuiti din cauza lucrarilor neefectuate pana la sfarsitul anului 2015. Si acesti bani vor fi retrasi tarii din vechile fonduri UE si consumati din banii europeni atributi Romaniei in noul cadru financiar.

• „Podiumul” intarziatilor este completat de autoritatile locale din judetul Botosani, care deruleaza, prin societatea de utilitati publice Nova Apaserv SA, un amplu proiect: „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare – epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”. Peste 80 de milioane de euro a oferit Comisia Europeana, dar 48,7 milioane de euro raman necheltuiti, din cauza lucrarilor neefectuate pana la finalul anlui 2015. Si acesti bani raman sa fie consumati din noile fonduri europene oferite tarii in perioada de programare 2014-2020.

LISTA lunga a judetelor cu lucrari intarziate poate fi descarcata de AICI.

Pe langa lucrarile mari de infrastructura de transport si de mediu, mai sunt supuse procedeului fazarii, din cauza intarzierilor, si doua proiecte din Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice.

Daca facem comparatie cu marile intarzieri descrise mai sus, cele doua proiecte fazate intra la categoria „peanuts”:

• RO Net – proiectul pentru dezvoltarea unei retele nationale de internet in banda larga (broadband), derulat de Ministerul Comunicatiilor: lucrarile neterminate care sunt supuse fazarii se ridica la 30 de milioane de euro – bani europeni. Pana acum s-au efectuat lucrari de 28 de milioane de euro.

• Proiectul ELI-NP – celebrul laser de la Magurele, derulat de Institutul de Fizica Bucuresti. Potrivit listei de la Ministerul Fondurilor Europene, in partea romaneasca a proiectului s-au cheltuit 129 de milioane de euro din bani europeni, insa raman neefectuate lucrari de 143 de milioane de euro, care sunt supuse fazarii, pentru a fi facute din noile fonduri UE alocate Romaniei, prin Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-20.  Directorul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, a precizat, zilele trecute, pentru HotNews, ca “este o problema cu fondurile, pentru ca noi am comunicat Comisiei Europene inca din luna aprilie ca este posibil sa nu putem facem receptia cladirii pe 30 decembrie 2015, mai ales ca e vorba despre caracteristici importante. Au acceptat si am trimis documentatia pentru fazarea cladirii, adica pentru ca banii sa vina din cei rezervati ELI-NP pentru urmatorul ciclu”. Mai multe despre ultimele evolutii ale laserului de la Magurele AICI.

Solutie de avarie: Cerem fonduri UE pentru lucrarile facute din bani nationali

Solutia refazarii proiectelor taraganate nu ne scapa de pierderea banilor europeni aferenti lucrarilor neefectuate, prin dezangajari automate din fondurile europene alocate Romaniei in perioada de programare 2007-2013.

Pentru a reduce, insa, volumul dezangajarilor 2007-13, Ministerul Fondurilor Europene mai incearca un artificiu: cere bani de la Comisia Europeana pentru lucrarile terminate in alte proiecte decat cele europene.

Practic, Romania incearca astfel sa deconteze din bani europeni lucrarile facute din fonduri de la bugetul de stat, bugete locale sau din imprumuturi rambursabile de la Banca Europeana pentru Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si alte credite rambursabile.

Acestea sunt asa-numitele proiecte retrospective, prin care Romania vrea sa scoata astfel inca 820 de milioane de euro de la Comisia Europeana.

Din acesti bani, cei mai multi – peste 580 de milioane de euro – reprezinta proiecte de infrastructura de transport. Aici, cel mai mare proiect apartine CFR – reabilitarea sectiunilor de linie de cale ferata Bucresti Nord – Baneasa si Fetesti – Constanta.

Circa 242 de milioane de euro (din totalul de 820 de milioane) sunt proiectele de mediu aprobate deja de Comisia Europeana sau in curs de aprobare, pentru a fi decontate ca fiind restrospective.