„Literatura riscă să devină o artă defunctă”: Critici dure pentru programa la Română de la liceu

Programa propusă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a stârnit reacții dure în spațiul public. Profesorii universitari Radu Vancu, Liviu Papadima sau Ștefan Baghiu acuză Ministerul Educației că întoarce studiul literaturii „cu decenii în urmă”, că elimină literatura contemporană și orice urmă de relevanță pentru elevi, oferindu-le doar cronici și autori vechi. În contrast, ministrul Educației, Daniel David, vorbește despre „o schimbare paradigmatică” ce va contribui la reducerea „drastică” a analfabetismului funcțional.

Ministerul Educației a publicat în transparență noile programe pentru liceu, inclusiv programa la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Publicul poate trimite observații și propuneri până în 12 decembrie 2025.

Noua programă pentru clasa a IX-a la Română schimbă modul în care elevii învață literatura și limba română. Nu se mai lucrează pe genuri literare. Programa urmărește evoluția literaturii române în timp. Documentul numește această abordare „diacronică”.

Programa spune că elevii trec prin „o călătorie în timp” a literaturii române: mituri, legende populare, cronici, memorialul de călătorie din secolul al XVIII-lea, Romantismul pașoptist, Realismul secolului al XIX-lea și literatura Junimii. 

Fiecare etapă are un tip de text asociat: mit, basm popular, cronică, memorial, poezie de dragoste veche, nuvelă romantică, poezie istorică, roman, comedie, basm cult, schiță, nuvelă realistă. Programa cere ca aceste texte să fie citite integral, nu în fragmente. 

Lista de autori recomandați în programa la Limba și literatura română la clasa a IX-a include doar scriitori bărbați din secolele XVII–XIX. În secțiunea de sugestii metodologice, care aduce exemple suplimentare, neobligatorii, apar și două scriitoare: Cella Serghi și Ana Blandiana

Autori români recomandați:

• Ion Neculce
• Anton Pann
• Dinicu Golescu
• I. Codru-Drăgușanu
• Mihail Kogălniceanu
• Costache Negruzzi
• Dimitrie Bolintineanu
• Vasile Alecsandri
• Grigore Alexandrescu
• Ion Ghica
• Radu Ionescu
• Nicolae Filimon
• I.L. Caragiale
• Ion Creangă
• Ioan Slavici

Autori europeni recomandați:

• Niccolò Machiavelli
• Montesquieu
• Molière
• Alphonse de Lamartine
• Stendhal 

„Radu Vancu: literatura riscă să devină «o artă defunctă»”

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar, este printre cei care critică public noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, spunând că elevii riscă să fie îndepărtați de lectură chiar din primul an de liceu.

El crede că întoarcerea spre cronicari și texte vechi este o greșeală – „plictiseala absolută”. Folosirea lor ca punct de plecare, în 2025, i se pare „noaptea minții”.

Vancu spune că, dacă Ministerul Educației își propune fără să vrea să îi facă pe copii să urască literatura, atunci „cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă”.

În opinia lui, elevii vor ajunge să creadă că literatura este „o artă defunctă”, cu atât mai mult cu cât nu găsesc în aceste texte teme care țin de lumea în care ei trăiesc: „AI, străpungerile din științele minții… editarea genetică… încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor”.

Vancu atrage atenția și că profesorii pierd libertatea de a aduce autori contemporani în clasa a IX-a, libertate care exista până acum. 

„Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane (…). Că ea vorbește hipnotic despre bucuriile & spaimele lumii contemporane. Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele”, a scris Vancu pe Facebook.

Lista de autori recomandați, „masculinizată ireparabil”

El vorbește și despre lipsa scriitoarelor din recomandările de lectură, problemă pe care o vede neschimbată de ani de zile, și spune că Ministerul Educației a „masculinizat integral și definitiv și ireparabil” lista de autori. 

Vancu face și o altă observație: „Cei mai recenți scriitori din programă sunt Marin Preda, mort în 1980, & Nichita Stănescu, mort în 1983. Doi mari scriitori, evident. Dar nu poți să-i îndrăgostești de literatură pe elevi cu scriitori morți acum aproape o jumătate de secol. Îi vor descoperi singuri mai târziu, după ce literatura contemporană își va fi exercitat asupra lor magia ei catalitică”. 

Potrivit lui, nu îi poți apropia pe elevi de literatură dacă punctul de plecare sunt doar autorii dispăruți de zeci de ani. În final, Vancu avertizează că literatura riscă să devină, pentru elevi, exact ce descria Ion Creangă: „un cumplit meșteșug de tâmpenie”.

„O programă construită ca în liceul anilor ’70-’80” 

Și Liviu Papadima, eseist, critic literar și profesor la Universitatea București, atrage atenția, într-un articol de opinie publicat în HotNews, asupra noii programe la Limba și literatura română propuse pentru liceu de Ministerul Educației, spunând că aduce studiul literaturii cu trei decenii în urmă sau poate chiar cu mai mult. 

„Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale „celebrităților” culturii noastre. Asta, evident, începând cu clasa a IX-a, cea mai anostă dintre toate, o bună conductoare a mesajului «Copii, băgați-vă mințile în cap! A început liceul! »”, spune filologul.

El atrage atenția în special asupra programei la Limba română pentr elevii de clasa a IX:

„Și indiciul cel mai elocvent îl reprezintă o secțiune a „recomandărilor” de studiu cu care se încheie textul programei: „Recomandări de autori: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal”.

Asta vor fi obligați să citească și să discute elevii de clasa a IX-a din România.

Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii „recomandați”, de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă „materia” cursului meu de la Litere la anul I. Curs pe care îl încep, de regulă, cu observația „dacă veți avea cândva o oră liberă și un apetit de lectură care să vă dea ghes, pun pariu că nu vă veți repezi către rafturile bibliotecii, către Wikisource sau vreun alt site piratat, ca să vă alegeți, spre desfătare, vreun volum de Golescu, de Bolintineanu sau de Radu Ionescu”.

Eu unul cred că un student / o studentă de la Litere e o persoană care și-a descoperit deja o aplecare aparte către studiul limbilor și literaturilor și care a ales să se formeze ca specialist(ă) în acest domeniu. Ca atare, înțelegerea modului în care se formează și evoluează diversele literaturi face parte obligatoriu din pregătirea sa. Nu cred însă că o atare obligație ar trebui transferată și în învățământul preuniversitar, care nu vizează o instrucție de specialitate, ci una de cultură generală. Diferența e enormă și ar fi extrem de oportun ca să ținem cont de ea”.

El mai spune că ceea ce lipsește cu desăvârșire din materia pentru clasa a IX-a, de exemplu, „este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui”.

„Transformă studiul literaturii într-un somn direct”

Ștefan Baghiu, lector universitar, critic literar și cercetător la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, consideră și el că noua programă este inutilă și învechită: „S-a reformat programa la literatura română pe clasa a 9-a. Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt”. 

Baghiu susține că oamenii care au conceput programa nu îi cunosc elevii de azi, afirmând că noile documente „par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev”. În opinia lui, programa este „mai învechită decât cele din anii 1990” și transformă studiul literaturii într-un „somn direct” pentru clasa a IX-a, unde oricum este greu să îi interesezi pe tineri în privința epocilor vechi.

El critică faptul că întreaga programă a fost reorganizată strict cronologic. Profesorul universitar spune că înainte exista o structură pe teme, care permitea introducerea unor texte contemporane sau măcar compararea autorilor vechi cu scriitori mai apropiați de prezent. Acum însă, „a rămas doar asta”, iar un elev de clasa a IX-a „studiază o epocă hiper întinsă (premodernă și începutul modernității) ca la 1970”.

„Așadar, unde înainte mai făceai o comparație între ceva poet de secol 19 și Cărtărescu, acum faci doar ceva poet de secol 19. Nu apare niciun text mai interesant (un roman haiducesc, un SF) și nu apare nicio autoare – câte erau ele, acolo”.

În final, Baghiu critică faptul că programa nu aduce nicio noutate în predare: „Niciun update metodologic, niciun update ideologic, niciun update estetic, nimic”. 

„Ce vizează programa? «Receptarea formelor literare în dinamica lor» și «analiza contextelor transnaționale». Visează doar. Adevărul gol goluț e că ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi”, a mai spus Baghiu.

Curriculumul din 2026, văzut de ministru ca „un pas decisiv pentru elevi”

Declarațiile lui Daniel David merg în direcție opusă criticilor formulate de profesori. Ministrul Educației vorbește despre o reformă profundă a programelor liceale, pe care o numește „o schimbare paradigmatică”. 

El spune că noul curriculum, valabil din clasa a IX-a începând cu 2026, va avea un efect direct asupra rezultatelor elevilor și asupra nivelului de competențe. În mesajul transmis în 24 noiembrie, Daniel David afirmă că „analfabetismul funcțional (…) va fi drastic redus” și că acesta reprezintă „un risc de securitate națională”. 

Ministrul susține că reforma va ajuta generațiile viitoare să atingă „standardele educaționale așteptate de țară”, iar comunicatul ministerului vorbește despre formarea celor opt competențe-cheie europene, despre un „echilibru între discipline”, despre introducerea a „25% timp remedial” și despre contribuția a „peste 1.500 de specialiști” la elaborarea noilor programe.