O țară membră NATO și UE tocmai a propus oficial să trimită trupe în misiune în Strâmtoarea Ormuz pentru a ajuta SUA
Lituania, țară membră a NATO și a Uniunii Europene, a propus trimiterea de trupe pentru a ajuta SUA în Strâmtoarea Ormuz, scriu luni Reuters, Sky News și LRT.
Astfel, statul baltic ar trebui să trimită zeci de soldați în zonă, a decis luni Consiliul de Apărare, prezidat de președintele Gitanas Nauseda, într-o propunere adresată parlamentului de la Vilnius.
Consiliul de Apărare al Lituaniei – un organism format din lideri politici și militari de vârf – a aprobat detașarea a până la 40 de soldați și membri ai personalului civil din domeniul apărării într-o misiune internațională menită să asigure libera trecere în Strâmtoarea Ormuz, a precizat luni, 11 mai, biroul de presă al președintelui lituanian.
Conform unui comunicat de presă, Consiliul a susținut trimiterea a „până la 40 de soldați și angajați civili ai sistemului național de apărare” pentru a participa alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă pe această cale navigabilă de importanță strategică.
„Consiliul de Apărare al Statului a aprobat mobilizarea capacităților militare lituaniene […] pentru a participa alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă menite să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz și a propus ca guvernul să inițieze imediat modificarea corespunzătoare a mandatului Seimas-ului (Parlamentul unicameral al Lituaniei, n.r.) privind operațiunile internaționale”, menționează comunicatul transmis de președinție.
Pentru aprobarea planului va fi necesar un vot în parlament.
Biroul președintelui Nauseda a adăugat că Lituania este pregătită să ofere sprijin logistic și să permită utilizarea infrastructurii sale militare ca răspuns la solicitările SUA.
Purtătorul de cuvânt al președintelui, Ridas Jasiulionis, a declarat pentru BNS că decizia a fost adoptată în scris, și nu în cadrul unei ședințe oficiale a consiliului.
Potrivit biroului președintelui, consiliul a luat această decizie după ce a analizat informațiile și propunerile prezentate de Ministerul Apărării cu privire la posibila contribuție a Lituaniei la asigurarea siguranței traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz.
Statele Unite încearcă să formeze o nouă coaliție internațională pentru a restabili transportul comercial maritim prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume, prin care treceau, înainte de izbucnirea Conflictului din Orientul Mijlociu, aproximativ o cincime din livrările internaționale de țiței și gaz natural lichefiat.
Trump a respins răspunsul Iranului la propunerile SUA
Duminică, președintele american Donald Trump a respins brutal răspunsul Iranului la propunerile americane de încetare a războiului, agitând din nou amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf.
„Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place deloc – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris cu majuscule liderul american într-un scurt mesaj pe rețeaua lui de socializare, Truth Social.
La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile par mai mult ca niciodată în impas, iar speranțele de soluționare sunt nebuloase, niciuna dintre părți nedezvăluind public propunerile sale, notează agențiile AFP și Agerpres.
După zile de așteptare, Iranul a anunțat duminică după-amiază că a răspuns planului american, dar fără a oferi detalii.
Televiziunea de stat iraniană a relatat doar că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, a fost „concentrat pe încheierea războiului (…) pe toate fronturile, în special în Liban, și pe garantarea securității navigației maritime”.
Potrivit Wall Street Journal (WSJ), care citează surse familiarizate cu dosarul, propunerea Teheranului prevede o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a blocat-o de la începutul ostilităților pe 28 februarie, și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene.
WSJ notează că Teheranul este, de asemenea, pregătit să „dilueze” o parte din uraniul său îmbogățit și să trimită restul către o „țară terță”.
Washingtonul și multe țări suspectează Teheranul că dorește să se doteze cu arme nucleare prin îmbogățirea uraniului, lucru pe care îl neagă, apărându-și dreptul la energie nucleară civilă.