Parlamentul UE a respins moțiunea de cenzură inițiată de AUR împotriva Ursulei von der Leyen / Cum au votat eurodeputații români / Șefa Comisiei, avertizată că a primit „ultima șansă”
Președinta Comisiei Europene a supraviețuit joi moțiunii de cenzură în Parlamentul European, un instrument rar folosit, care a dezvăluit nemulțumirea mai multor grupuri politice față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen și față de politicile sale tot mai de dreapta, scrie AFP. Au votat pentru demiterea Ursulei von der Leyen 175 de eurodeputați, iar împotrivă – 360. 18 eurodeputați s-au abținut.
Von der Leyen a salutat votul din Parlamentul European
„Într-un moment de instabilitate și impredictibilitate la nivel mondial, UE are nevoie de forță, viziune și capacitate de acțiune. Avem nevoie ca toată lumea să contribuie la soluționarea provocărilor comune. Împreună”, a spus ea într-un mesaj postat pe rețelele sociale.
„În timp ce forțe externe încearcă să ne destabilizeze și să ne dezbine, este de datoria noastră să răspundem în conformitate cu valorile noastre”, a adăugat șefa Comisiei.
„Vă mulțumesc și trăiască Europa!”, a mai spus ea.
In a moment of global volatility and unpredictability, the EU needs strength, vision, and the capacity to act.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 10, 2025
We need everyone to deliver on our common challenges.
Together.
As external forces seek to destabilize and divide us, it is our duty to respond in line with our…
Piperea: von der Leyen ar trebui să se pregătească pentru alte moțiuni
Un avertisment a venit și de la inițiatorul moțiunii, Gheorghe Piperea.
Acesta a declarat pentru Politico că se aștepta ca moțiunea să fie respinsă, dar că acest demers este benefic pentru UE.
El a adăugat că se așteaptă ca această mișcare să „deschidă cutia Pandorei”, și să demonstreze că e posibil să o înfrunți pe președinta Comisiei.
Von der Leyen ar trebui să se pregătească pentru „mai multe” moțiuni de cenzură, a spus Piperea.
Ultima șansă
Vicepreședinta Parlamentului European, Katarina Barley, din partea Socialiștilor și Democraților, a declarat că mulți deputați europeni sunt hotărâți ca aceasta să fie „ultima șansă” pentru von der Leyen.
Cum au votat europarlamentarii români la moțiune
PENTRU
Adrian-George Axinia (ECR), Gheorghe Piperea (ECR), Şerban Dimitrie Sturdza (ECR), Georgiana Teodorescu (ECR), Cristian Terheș (ECR), Claudiu-Richard Târziu (ECR), Diana Şoșoacă (neafiliată), Luis-Vicențiu Lazarus (neafiliat).
ÎMPOTRIVĂ
Daniel Buda (PPE), Gheorghe Falcă (PPE), Mircea-Gheorghe Hava (PPE), Siegfried Mureșan (PPE), Virgil-Daniel Popescu (PPE), Adina Vălean (PPE), Andi Cristea (S&D), Claudiu Manda (S&D), Ştefan Mușoiu (S&D), Dan Barna (Renew), Vlad Voiculescu (Renew), Nicolae Ștefănuță (Verzi/EFA).
ABȚINERI
Loránt Vincze (PPE), Iuliu Winkler (PPE).
NU S-AU PREZENTAT
Rareş Bogdan (PPE), Dan-Ştefan Motreanu (PPE), Dragoş Benea (S&D), Gheorghe Cîrciu (S&D), Vasile Dîncu (S&D), Gabriela Firea (S&D), Maria GrapiniI (S&D), Victor Negrescu (S&D), Dan Nica (S&D), Mihai Tudose (S&D), Eugen Tomac (Renew).
Șoșoacă acuză un aranjament
Europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă a anunțat că a votat moțiunea de cenzură.
Șoșoacă a susținut într-un comunicat că „votul a început înainte să ajungă toți europarlamentarii la locurile lor și s-a terminat înainte să apuce toți să voteze” și a acuzat „un aranjament să nu vină toți în sală“.
„Nu contează că nu a trecut, contează că pentru prima oară în istorie s-a întâmplat așa ceva și că scaunul ăstora începe să se clatine”, a spus europarlamentara.
Siegfried Mureșan: „Un eșec rușinos și previzibil” al moțiunii
Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan a vorbit după vot despre „un eșec rușinos și previzibil. Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024”.
„La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România. Nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru”, a spus acesta.
El a observat că europarlamentarii AUR „nu au primit nici măcar sprijinul puternic al propriului lor grup politic, Grupul Conservatorilor Europeni (ECR). De altfel, chiar co-președintele ECR, Nicola Procaccini, a ironizat demersul celor de la AUR, spunând despre aceștia că „unora le place să piardă atât acasă, cât și aici”“. Și are dreptate. AUR a pierdut total încrederea politicienilor responsabili de la Bruxelles.”
Vulnerabilitatea lui von der Leyen
În vreme ce a supraviețuit votului, ala cum era de așteptat, von der Leyen se confruntă în continuare cu probleme.
Votul – prima moțiune de cenzură de acest fel din 2014 – a expus opoziția politică tot mai mare față de o președintă a Comisiei care pare să fi virat spre dreapta, ceea ce a pus-o în conflict cu două dintre principalele partide care au adus-o la putere.
Von der Leyen a supraviețuit, dar familiile politice de pe întreg spectrul politic au folosit procedura pentru a-și exprima nemulțumirile față de Comisie, fie că este vorba de transparență și centralizarea excesivă a puterii, de diluarea Pactului verde sau de acuzații de încălcare a procedurilor instituționale ale UE, scrie Politico.
Acest lucru a zguduit coaliția de partide care susțin al doilea mandat al lui von der Leyen, socialiștii și liberalii fiind din ce în ce mai în dezacord cu președinta Comisiei.
În perioada premergătoare votului, ambele grupuri au amenințat că se vor abține, acuzând Comisia că se îndreaptă spre dreapta.
Liberalii au renunțat, spunând că nu vor să ia parte la „jocurile” extremei drepte, potrivit unui purtător de cuvânt al Renew.
Socialiștii au urmat exemplul joi seara, după ce au obținut o concesie din partea lui von der Leyen cu privire la bugetul pe termen lung al UE, pe care Comisia urmează să îl prezinte săptămâna viitoare.
Moțiunea a fost respinsă
Votul s-a încheiat, iar moțiunea a fost respinsă. Au votat pentru demiterea Ursulei von der Leyen 175 de eurodeputați, iar împotrivă – 360.
18 eurodeputați s-au abținut.
Pentru a trece, moțiunea avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentarii europeni, adică 357.
Din cei 720 de deputați europeni, doar 553 s-au prezentat pentru a vota.
În ciuda sprijinului acordat de propriul Partid Popular European, precum și de socialiști, liberalii din Renew și Verzii, mulți deputați europeni din aceste grupuri nu s-au prezentat la vot.
Votul a început
Parlamentul European a început sesiunea care include, la primul punct, votul pentru moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene.
Sprijin pentru von der Leyen de la socialiști
Deputații de centru-stânga nu vor susține moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, care va fi votată joi, oferind astfel un sprijin de care președinta Comisiei Europene are mare nevoie.
Potrivit a doi reprezentanți ai grupului, social-democrații din Parlamentul European și-au schimbat poziția și au decis să nu se abțină de la vot, alegând în schimb să voteze împotriva moțiunii.
Pentru a le câștiga sprijinul, von der Leyen a promis să mențină fondurile dedicate cheltuielilor sociale în bugetul pe șapte ani al UE începând din 2028, care este în prezent în curs de elaborare.
Ce acuză moțiunea
Comisia Europeană va supraviețui votului, dar dezbaterea pe tema moțiunii a scos la iveală nemulțumirea eurodeputaților de centru, stânga și ecologiști care au votat-o în funcție în urmă cu puțin mai puțin de un an, după alegerile care au adus naționaliștilor de dreapta cele mai bune rezultate din istorie.
Moțiunea – depusă de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea – acuză refuzul lui von der Leyen de a publica mesajele schimbate cu directorul executiv al Pfizer în plină pandemie Covid.
Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa fondurilor UE pentru redresarea postCovid și a temeiului juridic folosit pentru constituirea unui fond de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, precum și acuzații privind presupusa interferență în alegerile recente din Germania și România.
Textul lui Piperea a obținut sprijinul a 76 de naționaliști și extremiști cu opinii similare, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
Ce a spus von der Leyen
Într-o intervenție combativă la Parlamentul European luni, von der Leyen a respins „afirmațiile false despre amestecul în alegeri” și încercările de a „rescrie istoria” cu privire la „modul în care Europa a depășit cu succes împreună o pandemie globală”.
Ea a prezentat moțiunea ca parte a „unei lupte între democrație și iliberalism”.
Referindu-se la partidele extremiste „alimentate de conspirații, de la anti-vacciniști la apologeții lui Putin”, ea a spus: „Trebuie doar să vă uitați la unii dintre semnatarii acestei moțiuni pentru a înțelege ce vreau să spun”.
Concesii oferite socialiștilor și liberalilor
Aliații lui von der Leyen, inclusiv cei din Partidul Popular, de centru-dreapta, sunt totuși îngrijorați că un număr mare de absențe sau abțineri de la vot ar semnala o lipsă a sprijinului pentru actuala Comisie.
Este motivul pentru care von der Leyen a încercat să ofere socialiștilor și liberalilor mai multe concesii, pentru a asigura că aceștia vor fi prezenți și vor vota împotrivă.
Socialiștii au acuzat totuși disponibilitatea PPE de a vota alături de dreapta radicală și de extrema dreaptă în Parlamentul European, de exemplu pentru a bloca un organism de etică al UE, pentru a întârzia legislația privind raportarea în domeniul mediului și pentru a face campanie împotriva ONG-urilor ecologiste.
Ultima moțiune de cenzură împotriva unui președinte al Comisiei a fost depusă împotriva lui Jean-Claude Juncker în 2014, în urma scandalului LuxLeaks, și a eșuat, fără probleme pentru șeful de atunci al executivului european. Parlamentul nu a adoptat niciodată o moțiune de cenzură, dar în 1999 a existat o astfel de amenințare.
Un sfert de secol mai târziu, UE se confruntă cu o lume mult mai turbulentă, de la războiul din Ucraina, la criza climatică și un posibil război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump.
INTERVIURILE HotNews.ro