Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1024: Rușii au lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene / Situație critică pentru forțele ucrainene în Donețk / Kremlinul spune că nu vrea un armistiţiu, ci o pace în condiţiile sale / UE pregătește un nou pachet de sancțiuni

Război în Ucraina, ziua 1024: Rușii au lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene / Situație critică pentru forțele ucrainene în Donețk / Kremlinul spune că nu vrea un armistiţiu, ci o pace în condiţiile sale / UE pregătește un nou pachet de sancțiuni
Soldații ucraineni pregătesc artileria M777 în direcția Toretsk, Ucraina, pe 11 decembrie 2024. Credit line: Diego Herrera Carcedo / AFP / Profimedia

Regiunea Harkov a fost ținta bombardamentelor rusești vineri dimineață, 13 decembrie, când mai multe explozii s-au auzit în oraș și suburbiile sale. Forțele aeriene ucrainene au raportat folosirea armelor balistice, au anunțat autoritățile ucrainene. În acest timp, Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, estimat la 500 de milioane de dolari, într-o încercare de a furniza cât mai multă muniție, înainte de sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, pe fondul îngrijorărilor că acesta va stopa sau micșora ajutorul. Este al treilea ajutor militar anunţat de Washington în decembrie.

Evenimentele de vineri, ziua 1024 a războiului din Ucraina, LIVE:

Slovacia anunţă „negocieri extinse” pentru continuarea livrărilor de gaze ruseşti şi tranzitul via Ucraina

„Vom asista în următoarele zile, chiar şi în timpul sărbătorilor de Crăciun, la negocieri extinse extraordinare, la diverse niveluri, şi în diverse ţări”, a anunţat premierul slovac Robert Fico. El a declarat că vrea să asigure continuarea livrărilor estice pentru a evita plăţi mai ridicate la taxele de tranzit pentru gazele din alte surse.

Volodimir Zelenski se întâlnește din nou cu liderii europeni la Bruxelles. Ce se va discuta la reuniunea organizată de NATO

Preşedintele ucrainean va avea săptămâna viitoare la Bruxelles o reuniune cu principalii lideri europeni, întâlnire organizată de NATO pentru a aborda continuarea sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia în contextul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA şi eventualele garanţii de securitate ce ar putea fi oferite Kievului în cazul unei încetări a ostilităţilor.

UE pregătește al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În premieră vor fi sancționate și atacurile hibride ale Moscovei

Miniştrii de externe din UE vor decide luni sancţiuni contra agenţilor de informaţii ruşi, acuzaţi că au efectuat atacuri hibride în Uniunea Europeană, au indicat vineri diplomaţi europeni.

Tiraspolul propune Chişinăului să facă un apel comun către Rusia şi Ucraina pe tema tranzitului gazelor

Autorităţile de la Tiraspol propun Chişinăului să facă o solicitare comună către Rusia şi Ucraina pentru asigurarea tranzitului gazului rusesc pentru regiunea transnistreană, ce riscă să aibă livrările de la Gazprom sistate pentru că acordul de tranzit expiră la 31 decembrie, iar autorităţile de la Kiev au anunţat că nu îl vor prelungi.

Ungaria a găsit o soluţie pentru plata gazelor ruseşti

Ungaria spune că a găsit o soluţie pentru plata gazelor ruseşti fără a încălca sancţiunile americane

Ungaria a găsit o soluţie care îi va permite să plătească pentru gazele ruseşti livrate prin conducta Turkstream din Bulgaria fără a încălca sancţiunile americane, a anunţat vineri ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, fără a da detalii suplimentare.

Autorităţile din Ucraina vor începe anul viitor construcţia a 50.000 de locuinţe sociale, în baza unui proiect care va fi derulat de Agenţia de Stat de Reconstrucţie şi Dezvoltare a Infrastructurii, a declarat vineri, pentru Agerpres, şeful acestei instituţii, Serhi Suhomlin.

El consideră că principalele priorităţi ale Agenţiei pentru reconstrucţia Ucrainei le reprezintă locuinţele populaţiei, infrastructura rutieră şi sistemul energetic.

„Avem oraşe complet distruse, ca Bahmut şi multe altele în Ucraina. Pentru anul viitor ne-am propus un proiect ce prevede construcţia unor locuinţe sociale în toate regiunile Ucrainei. Ne propunem construirea a 50.000 de apartamente care vor avea statut de locuinţe sociale şi vor fi transferate unităţilor administrativ teritoriale. Noi iniţiem proiectele şi ele vor fi implementate de administraţiile locale”, a afirmat Suhomlin.

„Punem accent pe construcţia de drumuri. E foarte important din punct de vedere al logisticii militare. Am avut foarte multe poduri distruse. Multe dintre ele sunt şi astăzi distruse. Am reuşit să reconstruim câteva poduri mari. Doar în regiunea Harkov am construit două poduri noi. Când sunt redeschise aceste poduri, nu facem informaţiile publice, înţelegând că rachetele balistice ruseşti pot distruge în câteva minute cea ce am construit”, a adăugat el.

Șeful Agenţiei ucrainene de reconstrucţie a infrastructurii a vorbit totodată despre crearea de surse alternative de producere a energiei electrice, în special prin utilizarea energia solară.

Rusia suspendă exporturile de cereale către Siria, Ucraina i-ar putea lua locul

Rusia a suspendat exporturile de cereale către Siria, din cauza problemelor legate de plată şi incertitudinii politice provocate de înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad, afirmă surse ruse şi siriene citate vineri de agenția Reuters, în timp ce ministrul ucrainean al agriculturii a declarat că ţara sa poate să exporte cereale Siriei.

Câte rachete de croazieră, rachete balistice și drone de atac a lansat Rusia vineri dimineață

Zelenski spune că Rusia a folosit cel puţin o rachetă nord-coreeană în atacul masiv asupra Ucrainei. „Acesta e planul de pace al lui Putin, de a distruge totul”

Într-o postare pe X, liderul de la Kiev a prezentat bilanţul atacului cu drone, rachete de croaziere şi rachete balistice, care au vizat în special infrastructura energetică din toate regiunile Ucrainei.

„O nouă lovitură cu rachete ruseşti împotriva Ucrainei. Rachete de croazieră, rachete balistice. Potrivit rapoartelor preliminare, au fost lansate 93 de rachete, inclusiv cel puţin o rachetă nord-coreeană. Un total de 81 de rachete au fost doborâte, dintre care 11 au fost rachete de croazieră interceptate de F-16 ale noastre. În plus, ruşii au folosit aproape 200 de drone în acest atac. Aceasta a fost una dintre cele mai mari lovituri care vizează infrastructura noastră energetică”, a scris Volodimir Zelenski.

Viktor Orban crede că lumea se va linişti odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă

Viktor Orban crede că va fi nevoie doar de „o zi sau două după 20 ianuarie” pentru o întorsătură politică, întrucât „noua administraţie din SUA va avea un început fulger, iar schimbările vor ajunge curând în Europa în chestiuni „de asemenea foarte importante pentru noi”. Deşi premierul ungar nu a precizat la ce schimbări se referă, el a insistat în ultimele luni că una dintre primele acţiuni ale lui Trump va fi realizarea păcii în Ucraina.

Drone neidentificate au zburat în mod repetat deasupra bazei militare americane Ramstein, din Germania / Zboruri și deasupra fabricii de arme Rheinmetall

Drone neidentificate au fost observate în ultimele săptămâni deasupra unor locații industriale sensibile și a bazei aeriene americane de la Ramstein din Germania, a relatat vineri Spiegel, citând un raport confidențial al autorităților de securitate germane.

Polonia a activat forţele aeriene după atacul masiv al Rusiei

Rusia nu vrea un armistiţiu, ci mai degrabă o pace în condiţiile sale, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la propunerea premierului ungar Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun.

„Am spus cu mai multe ocazii că un armistiţiu nu este ceea ce ne dorim. Ne dorim pacea care să se instaureze odată ce ne vor fi îndeplinite condiţiile, după ce toate obiectivele pe care ni le-am propus sunt îndeplinite”, a spus Peskov în conferinţa sa de presă telefonică zilnică.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că Rusia este deschisă negocierilor, deşi a subliniat că, în prezent, ca şi până acum, „nu există premise” pentru negocieri „din moment ce partea ucraineană le evită şi le exclude”.

Mai puține active rusești sunt înghețate în prezent în Germania decât acum un an, conform unei scrisori din partea ministerului de finanțe de la Berlin, consultată de Reuters vineri.

Germania are aproximativ 3,5 miliarde de euro (3,67 miliarde de dolari) în active rusești înghețate, potrivit documentului. Valoarea activelor rusești înghețate în Germania a rămas constant între 2022 și 2023 la peste 5 miliarde de euro.

„Această sumă este supusă fluctuațiilor de evaluare”, se arată în răspunsul de două pagini al ministerului către Christian Goerke, parlamentar al Partidului Stângii. Scrisoarea nu oferă detalii despre distribuția activelor.

Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze a anunţat vineri pe platforma X că au fost activate toate forţele şi mijloacele disponibile şi s-au intensificat misiunile de patrulare aeriană în urma ultimelor atacuri aeriene ruseşti împotriva Ucrainei.

„S-au iniţiat operaţiuni de supraveghere în spaţiul nostru aerian”, inclusiv desfăşurarea „mai multor patrule de luptă” şi sisteme de apărare aeriană terestre şi staţii radar, care sunt „în cea mai înaltă stare de pregătire” de vineri dimineaţă, au confirmat autorităţile poloneze într-un comunicat oficial.

Alerta se datorează faptului că „Rusia a lansat un nou atac împotriva Ucrainei, de data aceasta cu rachete de croazieră, rachete balistice şi vehicule aeriene fără pilot împotriva ţintelor situate în vestul ţării”.

Rusia confirmă că atacul său de vineri a vizat infrastructura energetică a Ucrainei

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a insistat vineri că Ucraina a respins propunerea sa de încetare a focului în războiul provocat de invazia rusă, precum şi un schimb de prizonieri în perioada Crăciunului.

„Există o ofertă pe masă pentru ca, cel puţin de Crăciun, să nu moară nimeni pe front”, a declarat vineri premierul Orban la postul public de radio Kossuth.

Potrivit premierului ungar, „una dintre părţi a acceptat această ofertă, cealaltă nu”, făcând aluzie la faptul că Moscova sprijină propunerea Ungariei.

VIDEO Kash Patel, nominalizarea președintelui ales al SUA Donald Trump pentru funcția de director al Biroului Federal de Investigații (FBI), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ajutoarele financiare acordate de Washington Ucrainei și a solicitat o investigație asupra modului în care au fost utilizate fondurile.

Kremlinul îl laudă pe Trump, după ce acesta a criticat loviturile ucrainene cu rachete americane în Rusia: „Coincide complet cu poziția noastră”.

Declarația Kremlinului a venit la câteva ore după ce Rusia a lansat propriul atac în Ucraina, unul extins, care a vizat instalațiile energetice civile, potrivit autorităților de la Kiev citate de Reuters.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri după-amiaza că atacul masiv cu rachete lansat în cursul dimineții asupra Ucrainei a fost un răspuns față de presupusul atac ucrainean cu rachete ATACMS ce a avut loc cu o zi în urmă asupra unui obiectiv din Rusia.

„Ca răspuns la utilizarea armelor americane cu rază lungă de acțiune, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un atac masiv (…) asupra instalațiilor de importanță critică ale infrastructurii de combustibil și energie a Ucrainei”, a transmis ministerul de la Moscova, menționând că aceste dotări au asigurat „funcţionarea complexului militar-industrial” ucrainean.

Ca de fiecare dată, ministerul rus a declarat că „toate obiectivele” vizate au fost lovite.

Elveția își modernizează buncărele: „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”

Parlamentarii ruşi vor să înăsprească regulile ce reglementează veniturile obţinute de cei consideraţi „agenţi străini”, astfel încât aceste să includă aproape toate formele de proprietate, a declarat vineri preşedintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin.

Legislaţia rusă impune oricărei persoane sau organizaţii care primeşte sprijin din afara Rusiei sau care se află sub influenţă străină să se înregistreze ca „agent străin”, o etichetă ce are conotaţii negative din epoca sovietică şi care presupune respectarea unor cerinţe birocratice costisitoare.

Iniţial, propunerea era de a-i forţa pe toţi „agenţii străini” să folosească conturi speciale în ruble pentru veniturile obţinute din activitatea intelectuală, inclusiv orice mărci, lucrări de ştiinţă, literatură şi artă, spectacole, radiodifuziune, invenţii şi mărci comerciale.

Parlamentarii vor să meargă mai departe, a declarat Volodin. Astfel, au fost făcute propuneri suplimentare, ce vizează impunerea necesităţii ca un „agent străin” să transfere, de asemenea, toate veniturile provenite din vânzarea de proprietăţi şi vehicule, orice venit din închirierea acestora, dobânzile la depozite şi dividende în aceste conturi speciale.

A doua lectură a proiectului de lege este programată pentru 17 decembrie, a spus preşedintele Dumei de Stat. (Agerpres)

Elveția își modernizează rețeaua de buncăre nucleare: „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”

Elveția dorește să își modernizeze rețeaua de adăposturi nucleare învechite, care sunt tot mai des percepute ca un atu într-o perioadă de incertitudine globală accentuată, mai ales în contextul invaziei ruse din Ucraina.

Datorită unei legi din 1963, Elveția este deja înaintea vecinilor săi ca Germania la acest capitol. Fiecare dintre cei 9 milioane de locuitori, inclusiv străinii și refugiații, are garantat un loc într-un buncăr care îi protejează de bombe și radiații nucleare.

Centru de comandă la Moscova, centru operațional la Chișinău. Cum a intervenit Rusia în alegerile din Republica Moldova. Rolul oligarhului Roman Abramovici

Rusia a susținut crearea unui mecanism complex de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea la UE din Republica Moldova, arată un raport al Serviciului de Informații și Securitate, dat publicității joi.

„Rusia urmăreşte să ne priveze de energie”. Ucraina face apel la livrarea mai multor sisteme de apărare aeriană

Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galuşcenko, a confirmat că noul atac cu rachete lansat de Rusia a vizat cu precădere infrastructura energetică a țării.

„Inamicul îşi continuă teroarea. Încă o dată, sectorul energetic din întreaga Ucraină este sub un atac masiv”, a scris Galuşcenko într-o postare pe Facebook.

Sistemul energetic al Ucrainei a suferit deja 11 valuri de atacuri ruseşti în acest an, care au provocat pagube extinse şi întreruperi îndelungate ale curentului electric în întreaga ţară.

Atacul de vineri a determinat restricţii suplimentare privind utilizarea energiei electrice pentru consumatori, potrivit operatorului reţelei naţionale, Ukrenergo. Toată Ucraina a fost sub alertă de raid aerian vineri dimineața.

Atacul cu rachete de dimineaţă a fost precedat de un atac nocturn care a implicat zeci de drone.

Autorităţile locale au raportat explozii multiple în oraşul Odesa, iar cele regionale de la Kiev au declarat că sistemele de apărare antiaeriană erau puse în funcţiune.

Ministrul de externe Andrii Sîbiha a făcut apel la parteneri să livreze urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană. „Rusia urmăreşte să ne priveze de energie. În schimb, trebuie să o privăm de mijloacele de teroare. Reiterez apelul meu pentru livrarea urgentă a 20 de sisteme de apărare aeriană NASAMS, HAWK sau IRIS-T”, a scris Sîbiha într-o postare pe X.

Maxim Kozitsky, șeful regiunii Liov din Vestul Ucrainei, a declarat că rușii au atacat instalațiile energetice din regiune și că, „din cauza bombardamentelor, vor avea loc modificări în programul de întreruperi de curent”.

„Din fericire, în acest moment, nu există informații despre victime”, a mai transmis acesta.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat între timp că amenințarea a trecut în mare parte după ce rachetele rusești au ajuns în zonele țintite sau au fost doborâte. Alertele aeriene au început să fie ridicate treptat în majoritatea regiunilor.

Mass-media ucraineană raportează explozii în regiunile Odesa, Hmelnițki și Ivano-Frankivsk, după ce Rusia a lansat un nou val de rachete asupra țării.

Ministerul Energiei de la Kiev afirmă că forțele rusești atacă din nou sectorul energetic al Ucrainei. Ministerul a anunțat totodată introducerea unor întreruperi de urgență în furnizarea cu electricitate.

Kievul spune că nu este pregătit pentru negocieri „chiar astăzi”

Andrii Iermak, consilierul preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu difuzat joi seară că Kievul nu este încă gata să înceapă discuţiile cu Rusia, în condiţiile în care nu are armele, garanţiile de securitate şi statutul internaţional pe care le urmărea, potrivit Reuters.

Declaraţiile lui Andrii Iermak pentru televiziunea publică Suspilne vin după ce Zelenski a afirmat în mod public că ia în considerate posibilitatea unui înţelegeri negociate pentru a pune capăt războiului cu Rusia, lansat de invazia pe scară largă a Moscovei asupra vecinului său, în februarie 2022.

„Nu chiar astăzi”, a declarat Iermak pentru Suspilne, întrebat dacă Ucraina este gata să înceapă discuţiile.

„Nu avem armele, nu avem statutul despre care discutăm. Şi asta înseamnă o invitaţie în NATO şi o înţelegere a garanţiilor clare pe care ni le-ar oferi, aşa încât să putem fi siguri că (preşedinte rus Vladimir) Putin nu se va întoarce peste doi-trei ani”, a spus el.

Situația din jurul „buzunarului Uspenivka” din regiunea Donețk se deteriorează, forțele ucrainene de aici riscând să fie încercuite de armata rusă, afirmă analiștii canalului ucrainean DeepState, citați de presa de la Kiev.

Rușii au atacat de două ori orașul Zlatopol din regiunea Harkov cu rachete balistice Iskander-M, lovind o instituție bancară și distrugând o clădire administrativă. 17 persoane au fost rănite, afirmă autoritățile ucrainene.

Alertă de atac aerian în toată Ucraina, rușii au lansat un nou val masiv de rachete

Forțele ruse au lansat vineri dimineața un număr semnificativ de rachete asupra Ucrainei, transmit autoritățile militare de la Kiev, citate de Ukraîinska Pravda. O alertă de raid aerian a fost declarată simultan în toate regiunile țării.

Un grup de rachete de croazieră a fost detectat deasupra regiunii Herson și în estul regiunii Nikolaev, ele deplasându-se spre nordul și nord-estul Ucrainei.

Rachetele depistate deasupra regiunii Nikolaev au continuat să se deplaseze spre regiunea Kirovograd, în timp ce altele depistate deasupra Sumî zboară către regiunile Cernihiv, Kiev și Poltava.

După ora 8:00, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că rachetele se deplasau spre vestul Ucrainei – regiunile Vinița, Hmelnițki, Ternopil, Cherkasy și Ivano-Frankivsk.   

Vineri, la ora 03:20, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat decolarea mai multor bombardiere strategice Tu-95MS de pe aerodromul rusesc Olenya din regiunea Murmansk a Rusiei. „Au fost înregistrate mai multe Tu-95MS care decolează de pe aerodromul Olenya (regiunea Murmansk) Urmăriți mesajele noastre și nu ignorați semnalele raidului aerian”, au avertizat forțele aeriene ucrainene pe Telegram.

Regiunea Harkov a fost ținta bombardamentelor rusești vineri dimineață, 13 decembrie, când mai multe explozii s-au auzit în oraș și suburbiile sale. Forțele aeriene ucrainene au raportat folosirea armelor balistice, au anunțat forțele aeriene ucrainene și primarul Harkovului, Igor Terekhov, citate de Pravda.

SUA anunţă un nou ajutor militar

Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, estimat la 500 de milioane de dolari, într-un moment în care administraţia Biden îşi înmulţeşte gesturile de sprijin pentru Kiev înainte ca republicanul Donald Trump să vină la putere în ianuarie, notează AFP.

„Statele Unite vor livra un alt transport semnificativ de echipamente şi arme către partenerii noştri ucraineni care au nevoie urgentă de ele pentru a se apăra împotriva atacurilor în curs ale Rusiei”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, într-un comunicat.

Acest nou transport de echipamente este al 72-lea de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, a indicat mai devreme Casa Albă, în timp ce preşedintele ales Donald Trump, care va fi învestit pe 20 ianuarie, a criticat adesea deblocarea ajutorului militar american acordat Kievului.

Anunţul de joi este al treilea ajutor militar anunţat de Washington în decembrie, după cel de sâmbătă, estimat la 988 de milioane de dolari, şi cel din 2 decembrie, pentru 725 de milioane de dolari în echipamente.

INTERVIURILE HotNews.ro