VIDEO Întrebat dacă e normal ca la CCR să ajungă propunerea PSD Mihai Busuioc, fără nicio funcție juridică, Nicușor Dan a spus „acesta este farmecul democrației, nu doar președintele decide”

La Haga, corespondentul HotNews Laurențiu Ungureanu și alți jurnaliști l-au întrebat pe președintele Dan dacă schimbarea promisă României se poate face numind la Curtea Constituțională un personaj precum Mihai Busuioc, „care nu doar că nu a fost magistrat, dar nici nu a ocupat funcții juridice”. Nicușor Dan a spus că există un echilibru al puterilor și că se va ocupa de justiție, în limitele acestui echilibru, după ce bugetul va fi finalizat.

• Întrebat de mai mulți jurnaliști despre recentele numiri din justiție, Lia Savonea (președinte Înalta Curte de Casație și Justiție), Mihai Busuioc (judecător CCR), Roxana Petcu (șef la Inspecția Judiciară), președintele a spus că justiția „este un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să influențeze direcția” și „toată energia sa va fi acolo” în următoarea perioadă.
• „Pe cele două evenimente, conform legii, atributul de numire a președintelui ÎCCJ este al Secției de Judecători a CSM. Numirea (n.r. a doi judecători) la Curtea Constituțională a României e atribuția celor două camere ale Parlamentului. Numirea mea (n.r. la CCR) o să o vedeți”, a adăugat președintele.

Principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan:

• S-a agreat ținta de 5% pentru cheltuieli de apărare. Acești bani trebuie transformați în capacități militare.
• S-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina.
• Am mulțumit aliaților care sunt prezenți în operațiuni în România și am reafirmat că regiunea Mării Negre este importantă.
• Am reafirmat angajamentul nostru de a investi în facilități pentru a găzdui militari NATO în România.
• Ucraina este legată de securitatea întregului flanc estic al NATO.
• Am atras atenția asupra importanței alegerilor parlamentare din Moldova care vor avea loc în septembrie.
• S-a discutat despre conexiunea între aceste crize globe, faptul că Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, faptul că intervenția din ultimele săptămâni asupra capabilităților Iranului este o formă de descurajare și inclusiv un semn pentru războiul din Ucraina.
• S-a discutat puțin și despre războiul hibrid și colaborarea aliaților pe acest subiect.

Întrebare: Vom obține hubul (n.r. logistic pentru trupele de menținere a păcii care merg în Ucraina) sau îl va obține Bulgaria?

• Nu cred că lucru cel mai important este unde va fi hub. Ne bucură că la inițiativa României Comisia a propus această strategică, că Congresul american a aprobat acum doi ani strategia pentru Marea Neagră. Pentru Marea Neagra este importantă chestiunea de securitate, inclusiv pentru chestiunea de exploatare de gaze, e importantă colaborarea economică. În strategia europeană s-a mai adăugat o componentă de sustenabilitate de mediu.

Întrebare: Care este interesul SUA și Marea Britanie în Marea Neagră?

• Prioritatea pentru noi este Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei. De ce există interes? Pentru că există amenințarea pe flancul estic unde Marea Neagră are o componentă importantă de securitate?

Despre discuția cu Trump: „Doar chestiuni de politețe”

Ce v-ați spus cu Donald Trump?

• Doar chestiuni de politețe. Cu domnul Rubio a fost mai mult… a urmărit alegerile din România și cum s-au terminat.

Diplomatul român Lazăr Comânescu s-a întâlnit cu Serghei Lavrov. V-ați interesat de ce această întâlnire?

• Este secretarul unei organizații de colaborare la Marea Neagră, ca persoană fizică nu ca oficial al statului român, și din această calitate s-a întâlnit cu unul din statele cu care colaborează.

După întâlnirea cu reprezentanții administrației SUA puteți spune că criză de comunicare a fost depășită?

• Suntem pe un parcurs normal, avem o colaborare militară, avem un parteneriat strategic, avem companii americane în România, inclusiv pe reactoarele nucleare mici. E o relație pe care trebuie să o dezvoltăm.

Despre numirile la CCR și ICCJ: „Ăsta e farmecul democrației, deciziile nu sunt la o singură persoană”

Vi se reproșează din zona societății civile că nu ați avut o poziție privind numiri din justiție, cum priviți aceste evenimente și ce acțiuni aveți în vedere?

• Formarea guvernului s-a terminat acum 2 zile. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția după ce voi face niște lucruri concrete. Pentru moment, paralel cu activitatea principală privind deficit și buget, am avut întâlniri cu oameni din zona de justiție, întâlniri care vor continua, pentru a înțelege ecosistemul și maniera în care pot acționa.
• Potrivit legii atributul de numire a președintelui ICCJ este al Secției de Judecători a CSM. Președintele nu poate mai mult decât să asiste la ședințe. Numirea la CCR este atributul Parlamentului pe 2 judecători, numirea mea o să o vedeți.

Întrebare HotNews. În seara în care ați fost ales ați spus: ”Mulțumesc celor care au crezut că România poate să se schimbe în direcția corectă… România are nevoie de dumneavoastră, de specialiști care să se implice”, ați spus în seara în care ați fost ales președinte. Fostul șef al Curții de Conturi, Mihai Busuioc a fost recent numit judecător al Curții Constituționale. Nu numai că nu a fost magistrat, dar nu a ocupat funcții juridice. Când semnezi ca șef de instituție o hârtie, asta nu e o funcție juridică. Sigur că e prerogativa partidelor să recomande la CCR, iar Parlamentul aprobă. Dar, din punctul dvs de vedere, este aceasta direcția corectă?

• Există un echilibru de putere între președinte, parlament și guvern, care este o creație a Parlamentului. Prin atributele pe care le am ca președinte încerc să optimizez fiecare din aceste lucruri care preocupă societatea. Optimizare înseamnă că pe anumite decizii care sunt comune decizia nu este exclusiv la tine. Trebuie să prioritizez. Prioritatea a fost o majoritate solidă.
• Românii pot să înțeleagă că au ales un președinte pentru 5 ani, 60 de luni, iar o lună a folosită pentru deficit și guvern.

Ce compromisuri ați făcut pentru a ajunge la soluția guvernului?

• Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Așa cum am spus, există un echilibru de putere, există atribuții și există o negociere între președinte și partide pe a aranja aceste atribuții. Nu tot timpul, ăsta e farmecul democrației, decizii sunt la o singură persoană.

Cum putem să investim mai mult în apărare fără să riscăm sancțiuni fiscale?

• UE spune că anumite cheltuieli pentru apărarea sunt excluse din calculul pe deficit pe care îl au în vigoare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să plătim niște dobânzi. Răspunsul este mai complicat. Speranța mea este că guvernul face ajustările necesare în funcționarea aparatului de stat, astfel încât deficitul să fie redus, cu unele sacrificii vom continua să creștem cheltuielile pentru apărare pentru că orice e mai bun decât războiul.

E primul summit NATO, cum l-ați simtit?

• Seara sau dimineața? A semănat cu cele două summituri la care am fost la Vilnius și Odesa, dar cu mult mai mulți oameni care au discutat direct mizele care îi interesează.

Care e planul României pentru Ucraina? Am ajutat foarte mult, dar nu am vorbit. Cum procedăm de acum pentru că e o miză importantă reconstrucția Ucrainei?

• Nu suntem la faza de reconstrucție. Este un lucru care s-a discutat puțin în cadrul summitului – ce se va întâmpla imediat după. Nu doar partea de reconstrucție ci toate armele de pe teritoriu și oamenii care sunt implicați. Pentru moment nu suntem acolo, războiul e în curs și urgența cea mai mare este să avem o încetare a focului. Au fost multe discuții la summit și s-a făcut des conexiunea cu Iranul, cu o manifestare de forță care descurajează un agresor.

„Relația dintre România și SUA este în opinia mea una normală și corectă“

Ați avut o convorbire telefonică cu Trump, astăzi un salut. Ați spun că 2025 nu e anul ideal pentru o întâlnire, au existat contacte, există șanse de o modificare a percepției?

• Evident că există o colaborare, relația dintre România și SUA este în opinia mea una normală și corectă. Continui să cred că o vizită la nivel înalt trebuie plănuită mai temeinic pe multiple paliere.

La capitolul justiție în programul cu care ați câștigat, ați promis o reforme, colegii mei au vorbit de numirile controversate Lia Savonea la ÎCCJ și Mihai Busuioc la CCR, Roxana Petcu la Inspecția Judiciară. Cum veți începe reforma în justiție având în vedere numirile?

• Când am candidat la primărie, am spus că vom echilibra financiar primăria și vom face 50 de km de conductă pe an. A dorit un an și jumătate să echilibrăm și trei ani să facem 50 de km. Este un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să influențeze direcția pe care ecosistemul o ia și vă asigur că parte importantă din energia mea va fi acolo.

În programul de guvernare scrie că trebuie înghețate pensii și salariile. Veți cere guvernului să nu înghețe anul viitor sau să meargă pe program?

• Este un guvern care a trecut de votul Parlamentului cu aceste program de guvernare. Și-a asumat aceste măsuri.

Primul summit din mandatul lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a participat la primul summit NATO din mandatul său de președinte. În marja summitului, el a avut o întâlnire bilaterală cu premierul britanic Keir Starmer despre colaborarea din România și Marea Britanie în domeniile securității și apărării.

Citește și

Momentul în care Nicușor Dan și Donald Trump se văd prima dată față în față, la summitul NATO de la Haga

El a mai avut discuții de tip „pull aside”, denumire în limbaj diplomatic care arată că doi lideri se retrag deoparte pentru a discuta, cu o serie de lideri din NATO, precum cancelarul Germaniei, premierii din Suedia, Grecia, Canada și Noua Zeelandă, sau președinții din Finlanda, Croația și Muntenegru.

Citește și

Acord pentru creșterea masivă a cheltuielilor militare la summitul NATO / Trump confirmă sprijinul pentru articolul 5 / Declarația finală, mai blândă cu Rusia, nu menționează războiul din Ucraina