Lupta Bisericilor pentru proprietati, pragul electoral de 5% in alegerile locale, defaimarea romilor de catre politicieni ridica probleme in Romania – raport international privind rasismul si intoleranta

Disputele dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica referitoare la proprietati nu au fost solutionate, pragul de 5% la alegerile locale poate impiedica minoritatile nationale sa-si aleaga reprezentantii in aceleasi conditii ca populatia majoritara si declaratiile defaimatoare impotriva romilor sunt un lucru comun in cadrul discursului politic. Acestea sunt cateva dintre problemele identificate in Romania de catre Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI), care a publicat astazi raportul privind tara noastra.

• Descarca de aici raportul ECRI privind Romania si vezi care sunt recomandarile pentru combaterea rasismului si intolerantei

Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) a publicat astazi, 3 iunie, raportul privind Romania. Acesta este cel de-al patrulea raport realizat pe analiza situatiei din tara noastra. ECRI este un organism independent de monitorizare a drepturilor omului, specializat in chestiuni legate de rasism si intoleranta, si a fost infiintat de Consiliul Europei.

ECRI desfasoara activitati de monitorizare, pe rand, in toate statele membre ale Consiliului Europei, in cadrul carora este analizata situatia privitoare la rasism si intoleranta si se fac sugestii si propuneri de remediere a problemelor.

Presedintele ECRI, Christian Ahlund, a declarat ca desi in Romania se inregistreaza progrese, raman probleme in aplicarea legislatiei privind libertatea religioasa si in implementarea lenta a unor strategii de integrare a romilor.

„In ciuda progreselor obtinute, anumite probleme continua sa ingrijoreze”, precizeaza raportul Comisiei europene impotriva rasismului si intolerantei. Printre problemele constatate se numara urmatoarele:

• Persista dificultati, in ciuda unei noi legi, pentru diferite comunitati religioase, in obtinerea recunoasterii oficiale drept cult religios, sau in inregistrarea ca asociatie religioasa.
• „Legea privind statutul minoritatilor nationale” nu a fost inca adoptata. Mai mult, pragul de 5% stabilit pentru eligibilitatea candidatilor la alegerile locale poate impiedica capacitatea minoritatilor nationale/etnice sa-si aleaga reprezentantii in aceleasi conditii ca populatia majoritara.
• Insultele publice si defaimarea pe motive de discriminare rasiala nu sunt interzise prin lege.
• Nu exista o singura institutie mandatata pentru colectarea sistematica de date privind incalcarea prevederilor codului penal impotriva rasismului, iar informatiile fragmentare disponibile indica o aplicare insuficienta de catre judiciar a prevederilor legilor penale impotriva rasismului.
• S-au facut progrese minore pentru furnizarea de fonduri suficiente catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pentru ca acest organism sa-si poata desfasura eficient activitatea si pentru ca investigatiile si capacitatea sa de solutiona diferende sa creasca.
• Declaratiile defaimatoare impotriva romilor reprezinta un lucru comun in cadrul discursului politic, intampina critici minore si sunt preluate de presa, de audiovizual si de internet.
• Nu exista un mecanism eficient pentru sanctionarea politicienilor si partidelor politice care promoveaza rasismul si discriminarea.
• Obstacole semnificative impiedica implementarea strategiilor pentru integrarea romilor, precum slaba alocare de fonduri de la bugetul national si coordonarea ineficienta intre ministere. In plus, impactul acestor strategii nu a fost niciodata evaluat.
• Segregatia si discriminarea existente in scoli referitor la elevii romi raman un motiv serios de ingrijorare. Un numar important de romi nu au documente de identitate sau certificate de nastere.
• Nu s-au luat masuri semnificative pentru a se asigura respectarea principiului ne-discriminarii de catre fortele de politie sau pentru a se cerceta motivele pentru care nu s-au depus reclamatii impotriva agentilor de politie.

In acest context, ECRI face o serie de recomandari autoritatilor romane:

• Conditiile pe care asociatiile religioase trebuie sa le respecte pentru a fi recunoscute drept culte religioase si cele pe care grupurile religioase trebuie sa le respecte pentru a fi recunoscute drept asociatii religioase trebuie sa fie usurate.
• ECRI recomanda autoritatilor sa-si asume un rol conducator in rezolvarea disputelor referitoare la proprietati dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica.
• Codul Penal trebuie amendat pentru a se asigura ca insultele publice si defaimarile aduse unei persoane sau unor grupuri de persoane pe motiv de „rasa”, culoare, limba, religie, cetatenie sau origine nationala/etnica sa fie interzise.
• Autoritatile trebuie sa conduca o serie de campanii de informare a publicului larg referitor la prevederile Codului Penal cu privire la lupta impotriva rasismului, cat si la instantele in fata carora se pot adresa pentru a obtine asistenta si reabilitare.
• Autoritatile trebuie sa conceapa un sistem cuprinzator de colectare de date privind aplicarea prevederilor Codului Penal impotriva rasismului si discriminarii rasiale.
• Trebuie alocate suficiente fonduri Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pentru a se asigura un sediu corespunzator, sporirea personalului departamentului juridic si o mai buna organizare a documentelor.
• Legislatia care interzice incitarea la ura trebuie aplicata tuturor politicienilor care fac declaratii rasiste si trebuie sa existe prevederi legale referitoare la obligatia de a suprima finantarea publica a organizatiilor, inclusiv a partidelor politice, care promoveaza rasismul si discriminarea.
• Autoritatile trebuie sa aloce suficiente fonduri si un puternic imbold sa fie dat „Strategiei privind includerea minoritatii rome”, odata cu indepartarea tuturor obstacolelor din calea implementarii acesteia.
• Trebuie creat un mecanism independent care sa se ocupe de reclamatiile impotriva politiei. Acest mecanism s-ar ocupa, intre altele, cu probleme de discriminare rasiala.

ECRI precizeaza ca a fost informata de catre autoritati ca in prezent Constitutia este in proces de revizuire si recomanda urmatoarele: „Constitutia ar trebui, prin urmare, sa prevada ca exercitarea libertatii de expresie, adunare si asociere poate fi restrictionata in scopul combaterii rasismului, conform CEDO (…). ECRI repeta recomandarea ca autoritatile romane sa includa in Constitutie o prevedere privind restrictionarea libertatii de expresie, adunare si asociere in scopul combaterii rasismului”.

Comisia europeana impotriva rasismului si intolerantei arata ca „Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor” trebuie modificata prin stabilirea unor conditii mai putin restrictive pe care asociatiile religioase trebuie sa le respecte pentru a fi recunoscute drept culte religioase, ca si a celor pe care grupurile religioase le au de indeplinit pentru a fi recunoscute drept asociatii religioase. De asemenea, sustine introducerea asigurarii ca nu exista scapari juridice care sa permita ca aplicarea facilitatilor fiscale pentru asociatiile religioase sa fie discretionara.

In ceea ce priveste legislatia privind minoritatile nationale, Comisia le recomanda autoritatilor romane sa adopte proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale „fara intarziere” si se declara „ingrijorata de faptul ca legea privind statutul minoritatilor nationale nu a fost inca adoptata„.

ECRI recomanda autoritatilor romane „sa dea un impuls puternic rezolvarii cererilor legate de restituirea proprietatii catre minoritatile religioase si nationale/etnice si sa asigure coordonarea acestui proces la nivel central, in prezentul cadru descentralizator”.

De asemenea, in raport se arata ca Biserica Ortodoxa a inapoiat cu intarziere bisericile Greco-Catolice primite in 1948 de la stat si adesea a refuzat sa faca acest lucru. „O comisie comuna, compusa din reprezentanti ai clerului din cele doua biserici, lucreaza din 1999 pentru rezolvarea acestor dispute legate de proprietate; totusi, activitatea acestei comisii nu pare sa fi produs rezultate semnificative”, mentioneaza documentul.

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a informat ECRI ca, incepand cu 2005, din cele 6.723 de cereri de restituire, au fost procesate 1.100. Si Secretariatul de Stat pentru Culte a informat ECRI ca, in aceeasi perioada de timp, prin eforturile sale de mediere, o catedrala si o biserica au fost returnate Bisericii Greco-Catolice. In acest context, ECRI recomanda autoritatilor sa-si asume un rol conducator in rezolvarea disputelor referitoare la proprietati dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica.

In cadrul unei alte recomandari, Comisia revine asupra legii electorale si anunta ca „legea privind alegerile locale sa fie modificata, pentru a permite minoritatilor nationale/etnice sa-si aleaga reprezentantii la nivel local in aceleasi conditii ca majoritatea„.

Raportul mentioneaza ca „ECRI recomanda autoritatilor romane sa intensifice instruirea judecatorilor, procurorilor, avocatilor si functionarilor insarcinati cu aplicarea legii, din toata tara, astfel incat acestia sa-si imbunatateasca cunostintele privind legislatia anti-discriminare si sa o aplice mai deplin. O atentie deosebita trebuie acordata jurisprudentei tribunalelor civile”.

„ECRI repeta recomandarea ca autoritatile romane sa initieze campanii de informare privind ‘Legea anti-discriminare’, competentele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si posibilitatea de a depune reclamatii inaintea instantelor de judecata”, se mai arata in document.

Comisia face recomandari si in ceea ce priveste procedura de numire a membrilor comitetului director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). „ECRI recomanda autoritatilor romane: sa ia masuri ca procedura pentru numirea membrilor comitetului director sa garanteze selectia pe merit si competenta in domeniul luptei impotriva discriminarii (rasiale), iar Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii sa nu fie subiectul niciunei influente politice; si sa se asigure in continuare ca unul dintre membrii sai este de origine etnica roma”.

Raportul noteaza ca CNCD a trecut din subordinea Guvernului sub supravegherea Parlamentului, ca numarul de membri din comitetul director a fost marit de la sapte la noua, iar membrii sunt numiti de cele doua camere ale Parlamentului, pe o durata de cinci ani.

Disciplina obligatorie Istorie trebuie sa integreze istoria minoritatilor nationale/etnice, inclusiv pe cea a romilor, la toate nivelurile de invatamant, sustine ECRI, care avertizeaza ca toate referintele depreciative fata de grupurile vulnerabile trebuie sa fie sterse din manualele scolare.

In raport se precizeaza ca Romania a inregistrat progrese in anumite domenii, printre care enumera urmatoarele:

• „Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor” a intrat in vigoare in 2007, iar un Consiliu Consultativ al Bisericilor si Cultelor Religioase a fost infiintat pentru a preveni conflictele intre diferitele religii.
• Motivatia rasista constituie acum o circumstanta agravanta pentru toate infractiunile prevazute de Codul Penal si a fost introdus principiul impartirii sarcinei probei, in instantele de judecata si in fata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
• Categoria reclamantilor care pot apela la Avocatul Poporului a fost largita, cuprinzand companiile, asociatiile si alte entitati juridice. Acest lucru a avut ca rezultat o crestere a numarului de audieri acordate de Avocatul Poporului.
• Autoritatile au luat masuri pozitive pentru intarirea luptei impotriva prejudecatilor, in special legate de romi. Folosirea mediatorilor romi in scoli si in domeniul sanatatii a dat rezultate. In plus, au fost organizate programe de suport educational, pentru a-i ajuta pe elevii dezavantajati socio-economic, inclusiv pe elevii romi.
• „Legea azilului” prevede acum, in mod explicit, un numar de asigurari, in special: garantii specifice, aplicabile minorilor neinsotiti, care solicita azil. In consecinta, legea prevede acum reunificarea familiei minorilor neinsotiti, in cel mai deplin interes al copilului.
• Autoritatile au dus la indeplinire campanii menite sa recruteze membri ai minoritatilor nationale/etnice in cadrul fortelor de politie, iar un numar de locuri in cadrul diferitelor academii de politie din tara au fost rezervate in acest scop. In consecinta, numarul ofiterilor apartinand minoritatilor nationale/etnice a crescut.