Trei lucruri ce pot schimba soarta alegerilor în Republica Moldova. Ce scrie BBC despre finala prezidențială de peste Prut

Considerată inițial o sarcină simplă pentru Maia Sandu, finala prezidențială cu Alexandr Stoianoglo s-a transformat într-o luptă tensionată, marcată de acuzații de fraudă, scrie BBC Russian. Alegătorii din diaspora, cei ai lui Renato Usatîi, dar și fidelii lui Ilan Șor ar putea înclina balanța luptei, spune analiza.

Așa cum era de așteptat, președinta în exercițiu Maia Sandu și fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, se vor înfrunta duminică în turul secund al alegerilor. Cine anume va câștiga însă este greu de spus.

„Lupta va fi dură. 50% la 50%, aproximativ ca la referendum”, a declarat pentru BBC Vasile Cantarji, sociolog la centrul CBS-AXA din Chișinău.

Dar această afirmație este adevărată dacă alegerile au fost corecte, a avertizat el, cu referire la acuzațiile privind frauda electorală.

„Scara cumpărării voturilor este foarte mare, colosală. Ea este capabilă să schimbe distribuția procentuală a voturilor exprimate pentru candidați în turul doi”, adaugă sociologul.

BBC: Promisiunile Maiei Sandu de acum patru ani au rămas în mare parte neîndeplinite

Maia Sandu, scrie BBC, are o reputație de politiciană pro-occidentală și folosește apropierea de Europa ca principal, dacă nu singurul atu în actualele alegeri.

Promisiunile de acum patru ani – cum ar fi o creștere semnificativă a bunăstării cetățenilor, reforme economice sau o luptă eficientă împotriva corupției – au rămas însă în mare parte neîndeplinite.

Alexandr Stoianoglo, scrie BBC, a dobândit faimă națională datorită circumstanțelor demiterii sale cu scandal din funcția de procuror general – și arestării. Aceleași evenimente care au pus, se pare, bazele istoriei sale personale cu Maia Sandu.

Stoianoglo a explicat ulterior aceste evenimente prin faptul că, sub conducerea sa, procurorii au făcut progrese semnificative în investigarea „furtului secolului” – când un miliard de dolari, o optime din PIB, au fost retrași din sistemul bancar al țării.

Oricum, observă BBC, justiția moldovenească nu a avut un succes deosebit în investigarea cazurilor de profil înalt nici după plecarea forțată a lui Stoianoglo.

În vreme ce candidatul desemnat de socialiști susține, declarativ, integrarea europeană, și condamnă invazia rusească a Ucrainei, el solicită abandonarea „agendei geopolitice”, care, în opinia sa, este exploatată de actualul guvern moldovean, scrie BBC.

În realitatea moldovenească, nimic nu este atât de simplu pe cât pare

Înfrângerea Maiei Sandu în actualele alegeri ar putea reprezenta o lovitură serioasă pentru tabăra sa politică înainte de cele mai importante alegeri, cele parlamentare, care urmează să aibă loc anul viitor. Iar rezultatul este incert.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, Stoianoglo a obținut aproape 26% din voturi, semnificativ mai mult decât prevedeau rezultatele sondajelor preelectorale, deși substanțial sub cele 42,5% adunate de Maia Sandu. Dar în realitatea moldovenească, nimic nu este atât de simplu, notează BBC.

„Dacă vorbim despre voturile pe care le-au primit ceilalți candidați în primul tur, atunci Alexandr Stoianoglo are o rezervă mult mai mare pentru extinderea câmpului electoral”, a spus pentru BBC Vasile Cantarji, sociolog la centrul CBS-AXA din Chișinău.

În primul tur, Maia Sandu a epuizat aproape complet rezerva electoratului de dreapta, proeuropean, din Republica Moldova.

Acest lucru a fost facilitat și de organizarea referendumului constituțional privind aderarea la UE, care a trecut la limită.

Pe de o parte, poziționarea ca principală locomotivă a mișcării spre UE i-a permis lui Sandu să „curețe” potențialii concurenți pe acest flanc. Pe de altă parte, asta i-a limitat foarte mult oportunitățile de a lucra cu electoratul centrist și, în special, cu cel pro-rus, observă analiza BBC.

Rezerve de vot: electoratul lui Usatîi și diaspora

Omul de afaceri Renato Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, cu aproape 14% din voturi ar putea fi cheia finalei prezidențiale.

Înainte de finala ultimelor alegeri prezidențiale, Usatii a susținut candidatura lui Sandu, iar acesta a fost cel mai probabil factorul decisiv care a adus-o pe aceasta în fotoliul prezidențial.

De data aceasta, Usatîi a acționat diferit. Într-un discurs video adresat susținătorilor săi, el i-a criticat pe ambii finaliști și a declarat că nu va vota pentru niciunul dintre ei. „Acționați așa cum credeți că este corect. Trebuie să decideți singuri pentru cine să votați în turul al doilea”, a spus el.

Vasile Cantarji a spus pentru BBC că Maia Sandu ar putea avea totuși anumite rezerve de voturi de la alegătorii din diaspora moldovenească. În primul tur al alegerilor prezidențiale, moldovenii din străinătate au reprezentat ceva mai puțin de 16% din totalul voturilor. Aproape 71% dintre acești alegători au votat pentru Maia Sandu.

„Este foarte posibil ca un număr și mai mare de alegători din străinătate să se prezinte la turul al doilea. Este dificil să spunem exact despre ce fel de rezervă de voturi vorbim, dar există întotdeauna loc pentru surprize. În prezent, prezența la vot în rândul alegătorilor din diaspora a fost de aproximativ 20-30%, deci există cu siguranță o rezervă acolo”, a spus el.

„Rețeaua Șor”

BBC notează că analiza peisajului electoral din Moldova ar fi incompletă fără menționarea unui alt actor politic local al cărui nume nu se regăsește pe buletinul de vot, dar care influențează foarte mult rezultatul.

Autoritățile de la Chișinău spun că Ilan Șor, oligarhul fugar, condamnat de o instanță moldovenească pentru același „furt al secolului”, și care trăiește acum la Moscova, a creat cu ajutorul complicilor din țară o rețea extinsă de cumpărare a voturilor, cu ajutorul căreia poate direcționa zeci de mii de buletine de vot spre favoritul său.

Zeci de milioane de euro pentru aceste scopuri, susțin ei la Chișinău, intră în țară în diferite moduri: de la transferul de numerar prin „curieri”, până la scheme mai complexe care implică deschiderea unui cont la banca rusă Promsviazbank și încasarea cardurilor Mir în ATM-urile transnistrene.

La începutul lunii octombrie, șeful poliției moldovenești, Viorel Cernăuțanu, a declarat că „rețeaua Șor” ar putea include până la 130.000 de cetățeni.

Într-o declarație făcută în noaptea de după primul tur de scrutin, Maia Sandu a oferit o cifră și mai mare: potrivit acesteia, obiectivul grupului criminal care a efectuat un atac fără precedent asupra democrației din țară a fost să cumpere 300.000 de voturi.

Având în vedere că aproximativ un milion și jumătate de persoane participă la alegerile din Moldova, cifrele par mai mult decât impresionante, scrie BBC.

Pe parcursul ultimei săptămâni și jumătate, presa a scris despre sute de percheziții la persoanele care ar avea legături cu „rețeaua Șor”, autoritățile confiscând aproximativ 50 de milioane de lei (2,5 milioane de euro) și reținând „peste 28 de persoane”.

Ilan Șor a declarat joi că „nu este un fan al lui Alexandr Stoianoglo și nu împărtășește multe dintre ideile sale”, dar își îndeamnă susținătorii „să vină la secțiile de votare pe 3 noiembrie și să voteze împotriva Maiei Sandu, pentru orice alt candidat pe care îl vedeți pe buletinul de vot”.

„În acest moment, Moldova are cele mai mari șanse de a avea ca președinte persoana nominalizată și aprobată de Șor”, a spus sociologul Vasile Cantarji pentru BBC.

Un vot „împotrivă”

Al doilea tur de scrutin din Republica Moldova nu va fi un vot „pentru”, ci „împotriva”, a spus sociologul Cantarji pentru BBC. Acest factor va juca mai degrabă în defavoarea actualei președinte, a adăugat acesta.

În această situație, în ultima parte a campaniei, Sandu s-a concentrat nu atât pe descoperirea de noi orizonturi electorale, cât pe mobilizarea maximă a electoratului care îi era deja fidel. După primul tur, campania sa a adoptat un nou slogan: „Să salvăm Moldova” și la numit pe Stoianoglo un „cal troian”, în spatele căruia „stau Dodon, Șor, (un alt oligarh fugar, Veaceslav) Platon”.

În același timp, Sandu a încercat să găsească o abordare pentru potențialii săi susținători care se simt dezamăgiți de rezultatele celor patru ani de mandat prezidențial. Aparent, acestora li se adresează promisiunea de a schimba componența cabinetului de miniștri până la sfârșitul acestui an.

BBC notează că imediat după anunțarea rezultatelor din primul tur, Alexandr Stoianoglo a trebuit să facă față unei campanii de ură pe internet. Comentatorii au distribuit activ pe rețelele sociale un citat fals din Ștefan cel Mare, care i-ar fi blestemat pe „acei moldoveni care vor pune un turc pe tronul țării mele”.

Stoianoglo este un etnic găgăuz, un reprezentant al poporului turc, deci aluzia era clară: adevărații moldoveni nu ar trebui să permită accesul unui străin în palatul prezidențial.