„M-am vaccinat, dar tot am răcit”. Un cunoscut medic răspunde uneia dintre întrebările pe care pacienții o pun cel mai des în cabinet, în sezonul rece
O răceală apărută după vaccinarea antigripală este interpretată uneori ca o dovadă că vaccinul nu funcționează. „De cele mai multe ori, cei care fac această afirmație fac o confuzie”, spune, într-un dialog pentru publicul HotNews, dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de vaccinologie al medicilor de familie din România. El explică în ce măsură te protejează vaccinul antigripal și de ce trebuie repetat anual.
„M-am vaccinat, dar tot am răcit” este una dintre afirmațiile făcute frecvent, în cabinetul medicului, atât de persoanele care se vaccinează împotriva gripei, cât și de cele care privesc vaccinarea cu scepticism.
Confuzia între virozele banale sezoniere și gripă
Nu toate infecțiile respiratorii care apar în sezonul rece sunt provocate de virusul gripal, explică, într-un dialog cu HotNews, medicul Gindrovel Dumitra:
„De cele mai multe ori, cei care fac această afirmație fac o confuzie între virozele banale sezoniere și gripă. Noi, medicii, vaccinăm împotriva gripei, împotriva formelor severe de gripă și nu împotriva virozelor banale sezoniere. Da, te poți îmbolnăvi de alte virusuri fără nicio problemă”.
Faptul că o persoană vaccinată antigripal răcește nu înseamnă că vaccinul nu și-a făcut efectul, subliniază medicul.
„În această perioadă circulă numeroase virusuri cu tropism respirator, care se transmit de la o persoană la alta prin tuse și strănut și pot determina infecții ale căilor respiratorii. Multe dintre acestea provoacă manifestări ușoare, precum iritația căilor respiratorii superioare și, uneori, febră moderată, fără să afecteze semnificativ starea generală”, spune dr. Gindrovel Dumitra, în dialogul cu HotNews.
„Vaccinul nu garantează nici că nu te îmbolnăvești de gripă”
Vaccinarea antigripală nu oferă întotdeauna protecție completă nici împotriva îmbolnăvirii de gripă, mai spune medicul.
O persoană vaccinată poate contracta virusul gripal, însă protecția oferită de vaccin poate face diferența dintre o formă severă de boală și una cu evoluție mai ușoară:
„Infecția se poate produce în continuare. Însă amplitudinea fenomenelor și, mai ales, a complicațiilor nu e la fel de mare la persoanele vaccinate comparativ cu persoanele vaccinate. De aceea vaccinul în acest moment trebuie să fie cea mai bună soluție pentru aceste persoane.
Poți să faci la un moment dat și gripă, dar forma pe care o poți dezvolta în mod categoric poate să fie una mai ușoară decât în cazul în care nu ai fi vaccinat”.
Compoziția vaccinului antigripal se schimbă în fiecare an
Un motiv pentru care vaccinarea împotriva gripei trebuie repetată anual, dar și un posibil motiv pentru care chiar și persoanele vaccinate pot contracta virusul gripal este că formula vaccinului este stabilită în fiecare an. Se stabilește în funcție de variantele de virus gripal estimate să circule cel mai mult în sezonul rece următor, explică medicul. Calculul se bazează pe supravegherea epidemiologică din sezonul rece precedent.
Din acest motiv, pot apărea surprize, precum în sezonul rece de anul trecut, când o modificare a virusului gripal, cunoscută popular ca „super-gripa K”, a generat un număr mare de îmbolnăviri în România și în Europa, iar sezonul gripal a început mai devreme.
Acest lucru s-a întâmplat din cauză că modificarea suferită de un subtip al virusului gripal nu era „prinsă” în vaccinul antigripal, a cărui formulă fusese stabilită înainte de apariția acesteia, explică dr. Gindrovel Dumitra. Pentru sezonul actual, în schimb, această variantă modificată a fost inclusă în compoziția vaccinului.
Nu se știe în acest moment dacă nu vor apărea variante noi, modificate, și în acest sezon. „Procesul de stabilire a compoziției vaccinului trebuie început cu aproximativ șase luni înainte de sezonul gripal, pentru ca producătorii să aibă timpul necesar pentru fabricarea vaccinurilor”, explică medicul.
Iar modificările virusului gripal „pot face ca anticorpii produși în urma vaccinării anterioare să îl recunoască mai puțin eficient.”
Medicul folosește o comparație sugestivă: „Este ca și cum o cheie s-ar uza și nu s-ar mai potrivi perfect în broască, deși poate încă să deschidă ușa”.
De ce nu există un vaccin împotriva tuturor virozelor de sezon
Dacă pentru gripă există un vaccin, de ce nu avem unul care să protejeze și împotriva altor infecții respiratorii care apar iarna?
Explicația ține, potrivit medicului, de specificitatea vaccinurilor. Acestea sunt concepute pentru a determina un răspuns imun împotriva unui anumit virus sau a unor serotipuri specifice, nu împotriva tuturor agenților patogeni care pot provoca infecții respiratorii:
„Un vaccin care să acopere toate virozele de sezon este imposibil. Nu putem să facem un vaccin care să acopere fiecare viroză, vorbim despre sute de virusuri. Vaccinul este o producție specifică, și nu nespecifică”.
Pentru virozele respiratorii obișnuite, prevenția se bazează în principal pe măsuri generale: evitarea transmiterii infecției, aerisirea încăperilor și limitarea contactului cu alte persoane atunci când suntem bolnavi.
În cazul gripei, însă, miza este mai mare. Vaccinarea urmărește să reducă riscul de îmbolnăvire și, în special, formele severe, spitalizare și deces.
Cele două excepții: COVID-19 și virusul sincițial respirator
Există, totuși, două excepții: virusul COVID-19, care a provocat o pandemie, și virusul sincițial respirator (VSR), cauza numărul 1 de spitalizare în primul an de viață al copiilor.
Dacă infecțiile COVID-19 „se mută din ce în ce mai mult către banala infecție sezonieră, nu mai au, în general, aceeași intensitate și nu mai determină complicații frecvente”, nu același lucru se poate spune despre infecția cu virusul sincițial respirator. Un virus care afectează în special vârstele extreme – bebelușii și vârstnicii.
Potrivit medicului Gindrovel Dumitra, vaccinul împotriva VSR se administrează persoanelor vârstnice și femeilor însărcinate, în cazul acestora din urmă urmărindu-se protejarea bebelușilor. Pentru sugari există și posibilitatea administrării de anticorpi monoclonali.
Însă accesul la aceste produse poate fi îngreunat de costuri: în timp ce prețul vaccinului împotriva VSR este de 900 – 1.000 de lei în farmacii, cel al anticorpilor monoclonali pentru bebeluși ajunge la 2.000 de lei.
„Din păcate, sunt foarte scumpe (vaccinul și anticorpii monoclonali – n.red.) și așteptăm să fie disponibile într-un mecanism compensat, astfel încât să prevenim aceste infecții cu virus sincițial respirator, în special la sugari”, spune dr. Gindrovel Dumitra.
Cât costă vaccinul antigripal și pentru cine se compensează
2026 este al patrulea an consecutiv de când este în vigoare noua procedură pentru vaccinarea împotriva gripei: dozele de vaccin nu mai ajung în cabinetele medicilor de familie. Sunt ridicate din farmacie, cu rețetă de la medic pentru cei care beneficiază de vaccin compensat 50% sau 100% și „la liber”, fără rețetă, dar contra cost, pentru ceilalți.
O doză de vaccin antigripal costă, în farmacii, în jur de 80 de lei.
Ministerul Sănătății a stabilit că următoarele categorii de populație, considerate mai expuse să dezvolte forme severe de boală, primesc gratuit vaccinul în farmacie, în baza rețetei compensate eliberate de medic:
- copiii cu vârsta mai mare de 6 luni, până la 18 ani.
- femeile gravide.
- persoanele cu vârsta între 18 și 65 de ani care suferă de una dintre următoarele boli cronice: boli cardiovasculare; boli respiratorii; boli renale; boli hepatice; boli neurologice; boli metabolice; boli oncologice; boli autoimune; malformații congenitale; obezitate; asplenie; persoane cu infecție HIV/SIDA; persoane în terapie imunosupresoare; persoane cu transplant; persoane cu imunosupresie congenitală.
- persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
- personal de specialitate medico-sanitar și auxiliar.
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 ani și 65 de ani, fără boli cronice, beneficiază de vaccin compensat 50%, cu rețetă de la medic.