M-am vaccinat împotriva COVID-19 și am făcut testul de anticorpi. Dar există un nivel de anticorpi de la care pot fi sigur că nu mă mai pot infecta?

Un sfert din populația eligibilă a României (persoane cu vârsta peste 16 ani) și puțin peste 20% din totalul populației s-a vaccinat împotriva COVID-19. Mulți dintre cei care s-au vaccinat fac, la 2-3 săptămâni după rapel, și un test pentru anticorpi, pentru a vedea dacă au dezvoltat anticorpi în urma vaccinării și dacă sunt feriți de o eventuală infectare. De câți anticorpi ai însă nevoie pentru a te putea considera ferit de riscul de infectare? Au specialiștii un răspuns sau aceste lucruri nu se măsoară în cifre exacte?

HotNews.ro a stat de vorbă cu biologul Dumitru Jardan, coordonatorul laboratorului de Biologie Moleculară MedLife și doctor în științe medicale, și cu Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, spital care tratează de peste un an pacienți COVID-19.

Ambii specialiști au explicat pentru HotNews.ro că știința nu are în acest moment un răspuns exact la întrebarea „Câți anticorpi ar trebui să am după vaccinarea împotriva COVID-19 sau după trecerea prin boală pentru a fi ferit de infectare?”. Răspunsul corect este, însă, acela că „în mare, în urma vaccinării, celor mai mulți oameni le scade riscul de a se infecta sau reinfecta, iar celor care se vor reinfecta le va scădea foarte mult riscul de a dezvolta o formă gravă a bolii. E puțin probabil ca acea imunizare pe care o avem în urma vaccinării sau a trecerii prin boală sa oprească infectarea cu totul. Mai degrabă ne ajută să nu dezvoltăm forma gravă a bolii decât să blocheze infectarea”, dă asigurări biologul Dumitru Jardan, coordonatorul laboratorului de Biologie Moleculară MedLife.

„Este foarte greu de spus că de la nivelul X de anticorpi ești protejat în fața virusului”

Metodele de măsurare a anticorpilor sunt diferite la fiecare laborator și nu există nicio presiune de standardizare, afirmă biologul Dumitru Jardan, coordonatorul laboratorului de Biologie Moleculară MedLife și doctor în științe medicale.

Practic, „provocarea cea mai mare nu vine neapărat de la nivelul de anticorpi, ci de la mutațiile pe care le suferă fiecare virus. Nivelul minim de anticorpi pe care trebuie să îl ai pentru a te proteja diferă de la tulpină la tulpină”.

„Noi încă nu ne-am lămurit dacă pentru protecția în fața SARS-CoV2 este nevoie să ai doar acei anticorpi care apar în urma vaccinării sau avem nevoie și de celulele T care sunt induse de vaccinare. Anticorpii sunt foarte ușor și foarte ieftin de măsurat, în schimb celulele T, care recunosc proteinele virale și omoară celulele infectate, sunt mult mai complicat de urmărit, de măsurat și de stabilit dacă ele răspund”, explică Dumitru Jardan.

Biologul Dumitru Jardan în laborator

„Spre exemplu, la început, după vaccinare, oamenii au un nivel de anticorpi mai ridicat, care scade în timp. Același lucru s-a văzut și pe pacienții care au făcut boala – la început au un nivel de anticorpi mai mare, apoi, după 3-6 luni, poate să scadă la un nivel nedetectabil. Întrebarea care se pune este dacă acești oameni nu mai au protecție sau ei au în continuare protecție dată de celulele T, iar celulele T sunt absolut suficiente pentru protecție. Din acest motiv, este o întreagă discuție pe această temă, iar în acest moment lucrurile nu sunt încă foarte clare. Faptul că avem anticorpi este, categoric, un lucru bun. Însă nu este clar dacă doar anticorpii sunt suficienți pentru a ne da protecție și nici nu este foarte clar care este nivelul minim de anticorpi care oferă protecție în fața fiecărei tulpini a virusului. În plus, cercetările de până acum au fost făcute doar în laborator, iar rezultatele pot să difere de ceea ce se întâmplă în viața reală”, continuă coordonatorul laboratorului de Biologie Moleculară MedLife.

Practic, spune Dumitru Jardan, „e puțin probabil ca acea imunizare pe care o avem în urma vaccinării sau a trecerii prin boală sa oprească infectarea cu totul. Mai degrabă ne ajută să nu dezvoltăm forma gravă a bolii decât să blocheze infectarea.”

Nu în ultimul rând, subliniază biologul Dumitru Jardan, „oamenii sunt diferiți, iar modul în care reacționează sistemul imunitar diferă foarte mult la fiecare om în parte. Medicină cât de cât performantă am avut în ultima sută de ani, dar în miile și sutele de ani până când am ajuns aici, medicină performantă nu a existat, iar marea șansă a oamenilor a fost că sistemul nostru imunitar este foarte diferit, iar modul de a reacționa la infecții este diferit. Practic, dacă a venit o boală gravă peste noi, o parte dintre oameni au murit, dar întotdeauna au existat și oameni la care sistemul imunitar a reacționat diferit, iar acești oameni au supraviețuit.”

„În mare, în urma vaccinării, celor mai mulți oameni le scade riscul de a se infecta sau reinfecta, iar celor care se vor reinfecta le va scădea foarte mult riscul de a dezvolta o boală gravă”, dă asigurări Dumitru Jardan.

Nivelul ridicat de anticorpi „este foarte bun și, teoretic, vorbește despre un nivel de protecție bun”

Practic, sunt 3 probleme cheie, potrivit lui Dumitru Jardan:

• 1. „Nivelul mare de anticorpi este foarte bun și, teoretic, vorbește despre un nivel de protecție bun. Dar nu este clar dacă acel nivel de anticorpi se corelează cu nivelul de răspuns la nivelul celulelor T și încă nu prea este clar care răspuns este mai important pentru a ne proteja de această boală – anticorpii sau celulele T.”

• 2. „Acel nivel minim de anticorpi pe care trebuie să îl avem pentru a ne proteja de boală se referă, așa cum l-au gândit și producătorii vaccinurilor, doar la varianta inițială a virusului. Dacă vorbim despre alte variante de virus (noi tulpini), s-ar putea ca lucrurile să stea dramatic diferit. În sensul că s-ar putea ca anticorpii dezvoltați în urma vaccinării să nu mai funcționeze aproape deloc față de o variantă a virusului indiană sau braziliană sau sud-africană. Se vorbește deja despre faptul că, în cazul unei noi tulpini, eficiența vaccinului scade. Da, scade pentru că anticorpii nu mai recunosc noua variantă de virus.”

• 3. „Fiecare om este diferit și va reacționa diferit la infecția virală. Și chiar dacă doi oameni au același nivel de anticorpi, nu înseamnă că ei vor reacționa la fel la infecția cu virusul.”

Dumitru Jardan în laborator

„Din aceste motive este foarte greu de spus că de la nivelul X de anticorpi ești protejat în fața virusului”, este concluzia coordonatorului laboratorului de Biologie Moleculară MedLife.

„Nu în ultimul rând, virusul vine în permanență cu noi și noi mutații, el evoluează tot timpul și există riscul ca sistemul nostru imun să nu mai recunoască virusul după ce acesta a suferit o mutație. Virusul se modifică mult mai repede decât putem noi ține pasul, iar producătorii de vaccinuri vorbesc deja despre încă un rapel care să ofere protecție și pentru noile variante de virus”, avertizează Dumitru Jardan.

Dumitru Jardan, biolog și doctor în științe medicale, subliniază însă că vorbește strict despre studiile științifice publicate până în acest moment, pe care a apucat să le vadă, iar lucrurile sunt în dinamică și în fiecare zi apar noi date și studii noi, astfel că pe măsură ce noi date vor apărea, nu este exclus să își schimbe părerea pe această temă.

„Nu trebuie să facem o comparație în ceea ce privește anticorpii cu persoanele din familie sau cu cunoscuții”

Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, spital care tratează de peste un an pacienți COVID-19, spune că, în primul rând, trebuie să înțelegem că abordarea trebuie să fie alta: titrul de anticorpi după trecerea prin boală „este strict pentru orientare și nu influențează decizia de a ne vaccina sau nu. Chiar dacă am trecut prin boală, știm bine că în momentul în care ne vaccinăm, avem un titru de anticorpi care este un răspuns imun superior și care poate să ne ajute să avem imunitate pentru o perioadă mai lungă”.

De asemenea, subliniază Adrian Marinescu, „nu trebuie să facem o comparație în ceea ce privește anticorpii cu persoanele din familie sau cu cunoscuții, pentru că într-adevăr sunt metode diferite la nivelul fiecărui laborator. În momentul în care e un rezultat pozitiv există un interval de referință pentru acel laborator, dar e important ca nivelul de anticorpi să fie cât mai mare în raport cu referința, pentru a putea să avem nu știu dacă neapărat garanția, dar pentru a avea mai multă liniște în ceea ce privește durata acestei imunități. Cu cât avem un titru mai mare de anticorpi, cu atât e foarte probabil ca acest răspuns imun să țină mai mult în timp.”

Dr. Adrian Marinescu

La ce intervale de timp ar trebui monitorizat nivelul de anticorpi? „Eu cred că putem face o testare la aproximativ o lună după rapel și să repetăm la fiecare 3 luni, pentru a urmări situația în dinamică. Nu aș face mai repede și nu aș face la mai multe laboratoare. Și așa cum spuneam, acest titlu de anticorpi trebuie să fie strict orientativ.”

Odată cu apariția de noi tulpini, vaccinul împotriva COVID-19 este în continuare sigur? Răspunsul medicului Adrian Marinescu este „da, în acest moment”, chiar dacă, pe parcurs, lucrurile se pot schimba: „Este valabil pentru orice vaccin, și dacă vorbim despre vaccinarea antigripală este aceeași discuție: se încearcă să se găsească un vaccin care să fie cât mai cuprinzător pentru mutațiile existente. Nu ai cum să preconizezi ce mutații urmează să apară într-un interval de timp. Este clar că în momentul în care au fost produse vaccinurile împotriva SARS-CoV2, companiile au luat în calcul că vor face o monitorizare atentă și că în funcție de aceste mutații – ceea ce duce la noi variante virale, dacă vor fi interferențe dovedite, care să arate o scădere clară a eficienței – atunci va exista un update pentru vaccin, indiferent de compania producătoare. Este aceeași discuție și problema se pune la fel. În acest moment lumea nu trebuie să își facă griji, vaccinurile sunt sigure împotriva tulpinilor care circulă.”