MAGAZIN Creierul si politica 20% a Google. Ce-am mai putea inventa? Trei ani de Soare in 3 minute. De ce profesorii de arta castiga mai putin decat cei de la ASE? De ce nu se mai fac westernuri? TED Talks

Creierul uman nu se odihneste niciodata, chiar si atunci cand noi suntem in starea de somn sau de veghe. Exista o activitate „by default” a lui, implicita. Aceasta este cea responsabila pentru una dintre abilitatile noastre cele mai apreciate: capacitatea de a-ti imagina cum cum te-ai comporta intr-un loc diferit, intr-un timp diferit, daca ai fi altcineva samd. In timpul acestei activitati creierul tau se „desprinde” de mediul extern si nu mai prelucreaza stimuli externi. Acest gen de activitate e responsabila si de inovatii. Ne aminteste de politica Google (denumita „20% timp”), prin care inginerii companiei au o zi o saptamana pentru a lucra orice doresc. Alte companii au urmat exemplul: Maddock Douglas, o firma de marketing, ofera angajatilor de la 100 pana la 200 de ore pe an pentru a lucra la ceva care ii pasioneaza. Despre creier, neurostiinte si cum putem deveni mai buni manageri.

• Cum va arata Pamantul peste 100 de milioane de ani? Continentele nu au fost intotdeauna ceea ce sunt astazi. Unele erau mai indepartate, altele mai apropiate sau chiar lipite. Profesorul Ron Blakey, de la catedra de Geologie a Universitatii Arizona de Nord a facut un exercitiu interesant despre cum ar putea arata Pamantul in urmatorii 100 de milioane de ani. Pentru ca unii dintre noi s-ar putea sa fim foarte ocupati atunci, poftiti de vedeti:

• Trei ani de Soare in trei minute. Solar Dynamics Observatory al NASA (SDO), a urmarit timp de 3 ani miscarea neintrerupta a Soarelui si a concentrat acest lucru in 3 minute. Imaginile se bazeaza pe o lungime de unda de 171 angstromi si arata materialul solare la aproximativ 600.000 grade Kelvin. Cu ceasta lungime de unda este usor de vazut rotatiea de 25 de zile a Soarelui precum si modul in care activitatea solara a crescut in ultimii trei ani. Pe parcursul videoclipului, soarelecreste si apoi scade subtin in dimensiuni. Asta aparent, din cauza modificarii distantei dintre sondele spatiale si Soare. O imagine foarte clara, desi SDO orbiteaza Pamantul la 6,876 mile pe ora, iar Pamantul orbiteaza in jurul soarelui la 67,062 mile pe ora. O sa vedeti mai multe evenimente importante care apar pentru scurt timp in filmulet: doua eclipse partiale de Soare de Luna, cometa Lovejoy si tranzitul lui Venus.

• Despre „costul oportunitatii” si diferentele salariale. De ce profesorii de arta sunt mai putin platiti decat cei de la ASE, desi au grade didactice egale?

• 10 termeni medicali care ar fi trebuit sa fie numele unor bande de cartier

• Ne bucuram ca avem apa calda si rece, cuptoare cu microunde iPaduri si iPhoneuri- lucruri pe care bunicii nostri nici nu le visau poate (exceptie facand apa calda si cea rece desigur). Dar ce se mai poate inventa astazi? Pana unde poate merge inovatia? A venit vremea sa fim tehno-pesimisti? Un prof. de istorie a economiei, Joel Mokyr de la Universitatea Northwestern spune raspicat: inovatia nu a atins punctul culminant. Intr-un filmulet inclus in postarea linkuita e redata o vizita la MIT Media Lab unde vedem ca, din fericire, inovatia este inca in plina expansiune. 

• Relatia dintre succes si popularitate. Intr-un interviu recent, Sheryl Sandberg, COO al Facebook arata ca ca succesul si modul in care esti perceput e corelat pozitiv pentru barbati si negativ pentru femei. Din pacate pentru el, cercetarile arata ca raportul e invers: barbatii sunt perceputi mai negativ daca avanseaza in cariera, in timp ce femeile isi mentin popularitatea. 

• Ati observat ca nu prea se mai fac filme western?  Cu foarte mici exceptii (stiu, o sa-mi amintiti de Django), eroii gen John Wayne nu se mai cauta desi societatea are nevoie de eroi. De ce si ce importanta are asta, cititi in The Atlantic

• A venit si timpul pentru un filmulet TED. Despre enigma/paradoxul motivatiei. Dan Pink examineaza aceasta enigma, pornind de la un fapt cunoscut de specialistii in stiinte sociale, dar necunoscut de majoritatea managerilor: recompensele traditionale nu sunt intotdeauna asa de eficiente cum credem. Ascultati povesti edificatoare – si poate, o cale de urmat.

• De ce sunt unii atat de inteligenti? Zhao Bowen intarziase la concertul de heavy metal satanic. Dupa o scurta tocmeala cu portarul,a  intrat in barul din Beijing cu plafon suficient de jos incat sa-l poti lovi cu pumnul. Zhao urmeaza zgomotul facut de chitara si coboara intr-o incapere cu lumini stroboscopice. Era cald ca in iad iar locul arata exact ca Iadul. Dar Zhao nu este un rebel cu probleme sociale, care se plictisea acasa. El fusese identificat ca fiind un copil minune al stiintei. A participat la diferite programe speciale si a castigat un loc la Renmin, unul dintre liceele de elita din tara. Apoi, socandu-si familia si prietenii, a decis la 17 ani sa renunte. Acum are 21 de ani si coordoneaza propriul proiect de cercetare de la BGI Shenzhen-un institut de top. 

• Supersimetria a picat testul Naturii. Despre teoria supersimetriei poate ca ati mai auzit. Daca nu, puteti aici. Despre altceva as fi vrut acum sa amintesc. Pe cand era un teoretician tanar in Moscova in 1982, Mihail Shifman a devenit captivat de aceasta eleganta teorie numita a supersimetriei care incerca sa incorporeze particulele elementare cunoscute intr-un inventar mai complet al universului. „Cercetarile din acel moment radiau cu adevarat entuziasm”, spune Schifman, acum un profesor de 63 de ani la Universitatea din Minnesota. De-a lungul deceniilor, el si mii de alti fizicieni dezvoltat ipoteza supersimetria, increzator ca experimentele vor confirma teoria. „Natura se pare ca nu vrea”, a spus el. „Cel putin nu in forma sa originala, simpla”

• Despre costul unei monede de un penny. Un text care masoara altfel timpul Dv si relatia lui cu banii

• De ce noile tehnologii  care ar trebui sa faca mai sigura conducerea unei masini sunt de fapt mai periculoase. Highway Traffic Safety Administration din Statele Unite spune ca peste 3.300 de soferi  au murit in accidente din cauza neatentiei. Recent, s-a spus si de mecanizul locomotivei trenului spaniol care a deraiat ca vorbea la telefon. NHTSA a recomandat interzicerea utilizarii telefoanelor in vehiculele aflate in miscare. Chiar si sistemele hands-free, ar putea fi periculoase. Un laborator britanic a demonstrat ca soferii care vorbesc la hands-free au reactii mai lente la volan chiar si decat soberii beti turta. Si mai vin si alte vesti proaste…

• Recomandarile MIT Review privind articolele saptamanii care merita citite. Am citit cateva, nu pe toate dar din cate am vazut, textele sunt foarte ok. Mai ales pentru pasionati.

Voi ce alte linkuri interesante pentru lectura ati gasit?