Magistrații în război cu politicienii și cât de lămuritor poate fi, uneori, un drum cu autobuzul

Mă uit la cât de tăioase sunt reacțiile magistraților la reforma anunțată de premier și de președinte în privința pensiilor acestora și, inevitabil, mă gândesc la pensionarii „ceilalți”. Majoritatea seniorilor din România, care trăiesc, în medie, cu 2.700 de lei pe lună, nu au de partea lor aceste adevărate „comandouri” profesionale care să le apere interesele.    

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, îl acuză pe Nicușor Dan că „vrea o justiție aservită” pentru că președintele a criticat „debandada” din procedura de pensionare a judecătorilor și procurorilor. 

Dacă se modifică legea privind pensiile magistraților, „peste 1.000 de magistrați vor ieși la pensie sau își vor da imediat demisia”, amenință și Asociația Forumul Judecătorilor. 

„Este vorba despre judecătorii și procurorii care au apărat independența justiției în ultimii ani în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”, precizează asociația menționată.  

Un alt judecător CSM, Claudiu Drăgușin, l-a comparat zilele trecute pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar: „Îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar”, a scris magistratul pe Facebook.

„Distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria”, a argumentat el.

Sistemul de justiție este foarte important într-o democrație, de acord. Ca simplu cetățean în România, trebuie să ai totuși un stomac foarte tare ca să reziști unei asemenea avalanșe de agresivitate și egoism. 

Până la proba contrarie, atât premierul, cât și președintele nu vor altceva decât să repună pe niște principii mai echitabile sistemul prin care societatea își recompensează cetățenii. Aici nu e niciun atac la justiție. În plus, reformarea pensiilor speciale este o condiție din Programul Național de Redresare și Reziliență pentru a primi o nouă tranșă din banii europeni, acum blocați. 

O comparație cu Polonia 

Ca să nu spunem doar povești, trebuie să invocăm datele seci. Pensia medie în România, stabilită pe bază de contributivitate, la momentul la care scriu acest articol, este de 2.776 lei. În același timp, pensia medie a magistraților este în jur de 25.000 lei. Aproape de zece ori mai mare. 

Într-o altă țară de lângă noi, tot democratică, tot din UE, Polonia, pensia medie este de 3.000-3.500 zloți (adică între 3.500 lei și 4.100 lei), iar pensia media a magistraților reprezintă echivalentul a 9.700 de lei. Asta, în condițiile în care salariile judecătorilor din Polonia variază între 6.000 de zloți (7.100 lei) și 20.000 de zloți (23.776 lei). 

Ca să concluzionăm, în timp ce în Polonia un magistrat câștigă la pensie de trei ori mai mult decât un cetățean mediu, în România raportul este de aproape 10 la 1.

O asemenea discrepanță nu există nicăieri în Uniunea Europeană. Sigur, nu am verificat în toate cele 27 de țări membre UE, dar, dacă știți pe undeva un exemplul apropiat de cel al României, vă rog să-mi spuneți. 

În 2020, RISE Project a făcut o analiză excelentă referitoare la salariile și pensiile magistraților din Uniunea Europeană, care spunea exact așa: „Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene. Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieși el însuși la pensie, și îl plătește cu și mai mulți bani decât îl plătea în perioada activă”. 

Mă îndoiesc sincer că s-au schimbat datele problemei din 2020 și până acum. 

Suntem o țară dezvoltată

De la 1 august, când intră în vigoare primul pachet de măsuri de austeritate, povara scoaterii țării din deficitul bugetar excesiv se împarte la toți, aproape în mod egal, pe principiul „solidarității”. Crește TVA-ul, cresc accizele, se elimină multe scutiri de taxe și contribuții. Se vor scumpi foarte multe produse, de la alimente, medicamente, până la benzină și motorină și apartamente.

Pensionarii care câștigă mai mult de 3.000 de lei sunt datori de acum înainte și cu o contribuție la sănătate de 10% din diferența între 3.000 de lei și valoarea pensiei. Până la urmă, suntem o țară dezvoltată, spun economiștii, iar dacă vrem servicii medicale pe măsură trebuie să le finanțăm cum trebuie. 

Știți câți foști profesori, ingineri, medici, economiști și așa mai departe au pensii cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei? Foarte mulți. Dar cu banii aceștia pe lună, nu duci o viața foarte confortabilă în România, ci cel mult una la limita de jos a decenței. În București, unde prețurile sunt mai mari, 3.000 de lei pe lună înseamnă doar supraviețuire.

Și totuși, statul, în disperarea lui să adune bani din toate părțile, ia câțiva lei și din suma respectivă ca s-o trimită la spitale.  

V-ați întrebat vreodată de ce, în timpul zilei, sunt atât de mulți pensionari în mijloacele de transport în comun din București care cară după ei cărucioare ticsite cu legume, fructe, pâine, cumpărate din piețele Capitalei? Oare nu au o piață mai aproape de casă, de ce merg șapte stații cu autobuzul, de la Răzoare până la Valea Argeșului, în Drumul Taberei sau chiar până la Obor? Pentru că se duc să cumpere de unde este mai ieftin. Economisesc 2-3 lei la roșii, 2-3 lei la mere și, probabil, ajung la 10-15 lei economisiți la un drum. 

Am simțit nevoia să fac precizarea de mai sus pentru cei care spun că nu e mare lucru dacă, la o pensie de 3.500 de lei, omul va trebui să plătească 50 de lei la sănătate.

Magistrații au multe instrumente de șantaj împotriva politicienilor, scrie jurnalista Sabina Fati, într-un articol în DW. De aceea își permit să aibă replici atât de tăioase la adresa lui Ilie Bolojan și a lui Nicușor Dan. Mai mult chiar, după cum au dovedit-o deja până acum, pot constrânge statul să le plătească sume mari de bani, prin hotărâri judecătorești, care nu țin seama de deciziile Guvernului și Parlamentului. 

Rămâne, totuși, întrebarea ce înțelege simplul cetățean, cel care merge cu autobuzul ca să cumpere mai ieftin, din acest război între puterea judecătorească și celelalte două, executivă și legislativă.

Mai poate avea încredere că e just să participe la efortul comun și că nu e din nou furat?

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, o sinteză clară și echilibrată a celor mai importante evenimente din actualitatea politică, economică și internațională. În plus, veți găsi o analiză a subiectului principal al săptămânii, realizată împreună cu un expert sau un jurnalist cu experiență.

Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor, vă puteți abona aici: