Sari direct la conținut

Mai mult de jumătate dintre copiii români dați dispăruți pleacă voluntar de acasă. Care sunt principalele cauze și vârstele cele mai expuse

HotNews.ro
Mai mult de jumătate dintre copiii români dați dispăruți pleacă voluntar de acasă. Care sunt principalele cauze și vârstele cele mai expuse
Dezechilibrele emoționale și atmosfera din familie îi pot face pe copii să fugă de acasă / Foto: Shutterstock

Peste 9.500 de sesizări privind minori dispăruți s-au înregistrat în ultimul an în România. Fenomenul copiilor dispăruți este cu atât mai alarmant în țara noastră cu cât, dintre cele 9.548 de sesizări privind minori dispăruți, procesate în perioada 20 mai 2024 – 20 mai 2025, peste 60% reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, potrivit statisticii Inspectoratului General al Poliției Române, solicitate de Organizația Salvați Copiii România.

Cu toate că numărul cel mai mare de sesizări privind dispariția se înregistrează pentru copii de peste 14 ani, îngrijorător este și numărul mare – peste 100 de sesizări – privind disparițiile la copii cu vârsta sub 5 ani.

Dezechilibrele emoționale – una dintre principalele cauze

Experții Salvați Copiii atrag atenția că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un semnal de alarmă privind experiențele negative pe care aceștia le trăiesc și a dezechilibrelor emoționale cu care aceștia se confruntă.

Fenomenul copiilor care fug este complex și multifactorial. Principalele cauze care îi pot determina pe copii să fugă sunt:

  • Probleme familiale – Conflicte parentale, violență domestică, abuz sau neglijare.
  • Suferință emoțională – Sentimente de neînțelegere, singurătate sau respingere.
  • Presiune academică – Dificultăți academice, bullying sau excluziune socială.
  • Căutarea autonomiei – Nevoia de independență și libertate, în special în timpul adolescenței.
  • Influență externă – Presiunea colegilor sau influența negativă a grupului.

Factorii de risc variază în funcție de vârsta copilului, de mediul familial și de mediul social. Comunicarea deschisă, ascultarea activă și atenția acordată semnelor de avertizare sunt esențiale pentru prevenirea acestui comportament.

Dacă vă îngrijorează un anumit copil, este important să creați un spațiu de dialog fără judecată și, dacă este necesar, să consultați profesioniști precum un psiholog pentru copii, este sfatul experților de la Salvați Copiii.

Adolescenții de 14-17 ani, cea mai expusă categorie

Cele mai multe cazuri de dispariție s-au înregistrat, în ultimul an, la categoria de vârsta 14 – 17 ani.

Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an:

  • 101 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani;
  • 131 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani;
  • 2.002 privesc copii cu vârsta între 10 și 14 ani;
  • 7.290 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 – 17 ani.

Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 482, dintre care majoritatea (339) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani.

Cele mai multe dispariții au fost sesizate în București, județele Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.

„Un semnal de alarmă pe care copilul îl trage”

„Atunci când un copil dispare de acasă, trebuie să ne uităm la cauzele din mediul lui de viață – familie, școală, anturaj – pentru a-l putea găsi cât mai repede și în siguranță și pentru a putea repara cauzele care l-au făcut să apeleze la un astfel de gest, de cele mai multe ori un semnal de alarmă pe care copilul îl trage”, arată Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii.

„O parte din abuzurile sexuale comise asupra minorilor au ca victime copiii care au fugit din centre sau de acasă. Fuga lor de acasă are cauze diferite, dar în general, motivul este tot o formă de abuz”, spune Alexandra Tomescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

„Prădătorii sexuali simt vulnerabilitatea copiilor și în scurt timp le câștigă încrederea, îi constrâng, iar aceștia din urmă le devin victime. Am instrumentat multe cazuri în care pedofilii au profitat de aceste situații. Din fericire, condamnările au fost consistente, de peste 20 de ani, însă cu toate astea, victimele rămân neconsolate și neînțelese în adevăratul sens al cuvântului și cel mai adesea se întorc în familia sau în centrul de unde au plecat, fapt ce îi predispune la repetarea situației, pe același tipar”, adaugă procurorul Alexandra Tomescu.

250.000 de sesizări privind copii dispăruți în Europa

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți (25 mai) este marcată anual la nivel global pentru a crește gradul de
conștientizare cu privire la problema copiilor dispăruți și pentru a transmite un mesaj de speranță familiilor
acestora.

Conform statisticilor Missing Children Europe, numai anul trecut, liniile telefonice de asistență au primit peste 120.000 de apeluri cu incidente privind copii dispăruți. În fiecare an, Poliția se confruntă cu peste 250.000 de sesizări privind copiii dispăruți în întreaga Europă.

Oricine este implicat într-un caz de dispariție a unui copil poate suna la numărul 116 000 și poate primi imediat
sprijin emoțional, psihologic, social, juridic și administrativ. Profesioniștii și voluntarii instruiți ajută familiile
copiilor dispăruți să gestioneze situațiile, sprijină reunificarea familiei și oferă sau îndrumă către servicii de
îngrijire ulterioară, dar preiau și apeluri de prevenție.

INTERVIURILE HotNews.ro