Majoratul României în Uniunea Europeană. Cele peste 99 de miliarde de euro primite în 18 ani și locatarii care au refuzat reabilitarea blocului de frica UE

„România anului 2025 este în cel mai bun moment din istoria sa”, dar este și momentul în care „pentru prima dată, avem politicieni bine cotați în ochii electoratului care vorbesc deschis despre ieșirea României din UE”, scrie Alexandru Manda, avocat, fost consilier în două ministere și președintele al Centrului Agora pentru Democrație, într-un text de opinie pentru publicul HotNews. Acesta contabilizează cu ce s-a ales România în cei 18 ani de când este membră a Uniunii Europene.

Un raport din ianuarie 2024 prognoza faptul că, în 2035, valoarea adăugată brută a economiei Marii Britanii va fi cu 10% mai scăzută față de scenariul în care Regatul Unit ar fi rămas în Uniunea Europeană și, implicit, în piața unică. Suntem din nou în plină perioadă electorală, iar narativul ieșirii României din Uniunea Europeană este din ce în ce mai prezent în discursul politicienilor extremiști sub falsa cupolă a „României puternice”. Dar, oare, nu România Europeană este, de fapt, România puternică?

Recent, am văzut o știre: locatarii unui bloc din Sibiu au refuzat reabilitarea termică, pe bani europeni, de frică că Uniunea Europeană va fi proprietara pereților exteriori ai blocului, după renovare. Aici duce propaganda goală, fără conținut, care ignoră realitatea din teren: România anului 2025 este în cel mai bun moment din istoria sa, iar acest lucru se datorează în special orientării politice euro-atlantice, decisă și urmată de toate partidele, începând cu Declarația de la Snagov (1995). Acum, pentru prima dată, avem politicieni bine cotați în ochii electoratului care vorbesc deschis despre ieșirea României din UE.

„Pentru fiecare 1 euro pe care l-am plătit către bugetul comun, UE ne-a dat înapoi 2 euro”

La 1 ianuarie 2025, am celebrat majoratul apartenenței României la Uniunea Europeană. Hai să vedem cu ce ne-am ales în ultimii 18 ani de pe urma intrării în UE.

• Fonduri europene. La 31 decembrie 2024, România primise 99,28 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, conform unei analize publicate de Ministerul Finanțelor. Bani primiți în ultimii 18 ani și care au mers în școli, spitale, infrastructură rutieră și feroviară, agricultură, energie, reducerea decalajelor și multe altele. Într-un cuvânt, bani folosiți pentru dezvoltarea României.

În acești 18 ani, România a plătit contribuții la bugetul Uniunii Europene în valoare de 32,60 miliarde de euro. Așadar, suntem pe plus cu 66,68 miliarde de euro. Practic, pentru fiecare 1 euro pe care l-am plătit către bugetul comun, UE ne-a dat înapoi 2 euro.

Iar până la 31 decembrie 2029, mai avem încă aprox. 30 miliarde de euro pe care îi putem atrage, plus alte 7 miliarde de euro din mecanismul de redresare și reziliență (celebrul PNRR), de atras până la finalul lui 2026.

Economia românească a crescut de trei ori față de 2006

• Creștere economică. În 2006, ultimul an înainte de aderare, Produsul Intern Brut al României, adică valoarea bunurilor și serviciilor produse în economia națională, era 122 mld. de dolari. În 2023, ultimul an pentru care avem date finale, PIB-ul României a fost de 351 mld. de dolari. Iar pentru 2024, Fondul Monetar Internațional estima în octombrie că România va închide anul cu un PIB de 380 mld. de dolari.

Față de momentul aderării la Uniunea Europeană, economia românească a crescut de trei ori. Dacă în 2006 PIB-ul României era cu mult în spatele unor țări precum Cehia, Portugalia sau Finlanda, pe datele din 2023 situația s-a inversat.

În 1999, ultimul an înaintea începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, PIB-ul României avea o valoare de numai 36 de miliarde de dolari. Față de acel moment, economia noastră a crescut de 11 ori.

• Nivelul de trai. Unul dintre cei mai buni indicatori ca să măsurăm standardul de viață dintr-o țară este PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC). Acel PIB/capita ajustat la valoarea prețurilor, pentru o comparație cât mai fidelă.

În România anului 2006, valoarea acestuia era de 15.360 de dolari. Ne aflam la coada Europei, singura țară față de care stăteam mai bine fiind Bulgaria. În 2023, ultimul an pentru care avem date finale, PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare este de 44.970 de dolari, de aproape trei ori mai mare.

În 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a depășit la acest capitol Ungaria, Slovacia, Letonia și Grecia. Conform unei analize a Fondului Monetar Internațional, dacă trendul se menține, România va depăși, în 2029, Spania, Estonia și Portugalia, fiind de la egal la egal cu Polonia și Italia.

73% dintre exporturi au fost cu alte țări din UE

• Valoarea exporturilor. Dacă în 2006 exporturile românești au fost în valoare de 25,85 miliarde de euro, în 2023 acestea au fost de aproape patru ori mai mari, ajungând la 93,09 miliarde de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În top 10 țări partenere la export, 9 dintre acestea sunt state membre ale Uniunii Europene, cu excepția celei de pe locul 6: Marea Britanie. Din totalul exporturilor românești, 73% dintre acestea au fost intracomunitare, cu alte țări din UE.

5. Salariul mediu pe economie. În decembrie 2006, luna dinaintea aderării la UE, salariul mediu net pe economie era 1.099 RON. Comparativ, în noiembrie 2024, salariul mediu net era de cinci ori mai mare, în valoare de 5.388 RON.
6. Autostrăzi. Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale românilor a fost, de-a lungul anilor, lipsa autostrăzilor. Dacă la finalul anului 2006 nu aveam decât 209 km. dați în folosință, la finalul lui 2024 se putea circula în România pe 1.275 de kilometrii de autostradă, iar alți 622 de kilometrii se aflau în execuție. Cei mai mulți dintre aceștia au fost construiți cu bani europeni.

Aici este locul nostru

Țin minte că în noaptea aderării la UE, pe 31 decembrie 2006, am auzit la televizor: „România, de azi ești în Europa!”. Oda Bucuriei răsuna, iar eu i-am văzut pe ai mei emoționați. Oameni în toată firea, de 43/44 de ani, născuți și crescuți în cei mai grei ani ai comunismului, emoționați de faptul că intrasem în Europa. Eu, un copil de 7 ani, am înțeles atunci că Uniunea Europeană este despre speranță. Speranță pentru un viitor mai bun acasă. Speranță pentru dezvoltare economică și infrastructură. Speranța că va fi și la noi „ca afară”.

Și am obținut asta. România din 2025 este total diferită de România din anii ‘90 sau de cea de la începutul anilor 2000. Iar acest lucru este datorat în special apartenenței noastre la Uniunea Europeană și NATO. Aici este locul nostru. Asta este ceea ce face România puternică.

Alexandru Manda este de profesie avocat, activând în domeniul consultanței. În trecut, a fost consilier al ministrului Energiei (2023-2024) și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării (2023). Este președintele Centrului Agora pentru Democrație și inițiatorului proiectului Tinerii Votează. În perioada 2022-2023, Alexandru a reprezentant tinerii din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București și a urmat un program de formare în diplomație și securitate internațională la Academia Europeană de Diplomație.