Ministerul Apărării, anunț oficial după informațiile că SUA iau în calcul să își retragă militarii din România: „Toate acordurile bilaterale sunt în vigoare, respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional”
Țara noastră nu a primit nicio informare oficială până acum cu privire la la posibila retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, a anunțat marți, 8 aprilie, Ministerul Apărării Naționale (MApN), care precizează că toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru „sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional”.
„Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică”, au transmis reprezentanții MApN, într-un comunicat de presă.
„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, menționează instituția condusă de Angel Tîlvăr.
„Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional”, mai spun reprezentanții ministerului, în comunicat.
Alte precizări făcute de MApN:
- „Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington.
- Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.
- Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
- Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 – planificat de USEUCOM.
- Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe.
- În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
- La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.
- În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate.
- România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante.”
Ce spune Ilie Bolojan
Președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat marți, într-o conferință de presă, despre posibila retragere a SUA a 10.000 de militari din România, Polonia și alte țări din Europa de Est. El a negat o astfel de variantă la acest moment, precizând că a solicitat inclusiv ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să iasă cu o poziție publică pe acest subiect.
„Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ce spuneți”, a spus Ilie Bolojan, întrebat despre o posibilă retragere a militarilor americani.
„Am discutat cu domnul ministru al Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legată de acest aspect (…). În discuția pe care secretarul de stat Marco Rubio a avut-o cu miniștrii de externe din Europa a reafirmat angajamentul SUA, deci nu există nicio chestiune care să arate că SUA a luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul estic”, a explicat președintele interimar.
„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi anumite reașezări, dislocări, ce se întâmplă în permanență. În România, prezența militară este pe contingente, adică înseamnă înlocuiri de trupe”, a insistat Bolojan.
În momentul de față, în țara noastră sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani.
Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
La baza de la Deveselu sunt aproximativ 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți peste 100 de militari.
NBC News a scris marți, citând șase oficiali americani și europeni, că Departamentul Apărării din SUA discută posibilitatea de a retrage până la jumătate din forțele trimise de Joe Biden pe flancul de est al NATO, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Posibila retragere îi vizează pe cei 20.000 de militari pe care administrația lui Joe Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor de la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden, a scris NBC.
Discuțiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului, a notat site-ul televiziunii americane.
Retragerea militarilor americani din România nu înseamnă neapărat și retragerea prezenței americane, însă scenariul unei diminuări a trupelor SUA în țara noastră este un semnal politic major, consideră Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale.
„E greu de spus ceva din punct de vedere oficial. Ați văzut că recent a fost ceremonia de rotație a forțelor americane la baza de la Kogălniceanu, deci vor rămâne acuma… 10.000 de militari înseamnă toți din Europa de Est și e o cifră discutabilă. Apoi discutăm și de interval de timp, 10.000 într-un an, 10.000 în doi ani”, a explicat pentru publicul HotNews.ro Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale.
El a subliniat că în prezent statutul trupelor americane din România nu este unul permanent, ci se schimbă periodic, prin rotație. O posibilă retragere a militarilor americani ar însemna chiar diminuarea numărului de trupe care vin în țara noastră pe bază rotațională.
Tîlvăr: România și Bulgaria colaborează activ pentru întărirea Flancului estic al NATO
Luni, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, care a efectuat o vizită oficială la Sofia, la invitația omologului său bulgar, Atanas Zaprianov, a spus că România și Bulgaria colaborează activ pentru întărirea Flancului estic al NATO.
Conform MApN, cei doi oficiali au reafirmat o înțelegere comună asupra riscurilor și amenințărilor la adresa securității regionale, subliniind necesitatea întăririi apărării colective și a dezvoltării capacităților comune de reacție. În acest sens, ministrul român al Apărării a propus intensificarea exercițiilor militare bilaterale, esențiale pentru îmbunătățirea interoperabilității între forțele armate ale celor două state.
„România și Bulgaria nu sunt doar aliați în cadrul NATO, ci și parteneri strategici, vecini și riverani la Marea Neagră, care împărtășesc aceleași obiective în domeniul securității și apărării. În fața provocărilor actuale trebuie să fim uniți, să ne consolidăm cooperarea bilaterală în domeniul apărării și să demonstrăm, prin acțiuni concrete, că Flancul estic al NATO este solid și pregătit să răspundă oricărei amenințări”, a afirmat ministrul Tîlvăr, potrivit unui comunicat al ministerului.
Oficialul guvernamental român și-a exprimat dorința, totodată, de actualizare a cadrului juridic în domeniul apărării, pentru a reflecta atât realitățile actuale ale contextului de securitate, cât și consistența și dinamismul cooperării dintre România și Bulgaria.
Cei doi demnitari au condamnat „ferm” războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. În acest context, au discutat despre măsurile necesare pentru consolidarea siguranței navigației în Marea Neagră, punând accent pe cooperarea eficientă în cadrul inițiativei MCM Black Sea.
De asemenea, a fost analizată evoluția proiectului comun al Comandamentului Regional de Componentă pentru Operații Speciale (HQR-SOCC). Având în vedere colaborarea foarte bună dintre cele trei state aliate din regiunea Mării Negre, s-a agreat invitarea Turciei în cadrul HQR-SOCC, urmând ca în perioada următoare să fie întreprinse demersurile necesare în acest sens.
Cei doi miniștri au reconfirmat și importanța coridoarelor de mobilitate militară din regiune și au convenit asupra avansării proiectelor în acest domeniu, a precizat MApN.
INTERVIURILE HotNews.ro