Marasm, alegeri locale şi continuitatea oligarhiilor
România este un stat confruntat, o dată cu teribila criză a dezinfectanţilor, cu propria sa impotenţă criminală, inseparabilă de complicitatea care a permis conservarea unui sistem contrar demnităţii umane şi transparenţei. Societatea noastră pare să realizeze că ficţiunile pe care ne întemeiam existenţa sunt, finalmente, doar formule de iluzionare colectivă. Garanţiile legale şi constituţionale nu au nici un corespondent în realitatea în care suntem prizonieri.
În acest context modelat de emoţii, de anchete şi de morţi misterioase, alegerile locale sunt mai degrabă absente. Dezbaterile ce îi mobilizează pe candidaţi au un aer tern, de cămin cultural. Programele sunt recitate,conştiincios, promisiunile de bunăstare comunitară sunt invocate de cei care aspiră să fie aleşi, în numele competenţei şi al onestităţii lor. Dincolo de acest nivel al mediocrităţii, ziua de 5 iunie 2016 este o zi capitală, căci de continuitatea oligarhiilor ce domină politica românească depinde capacitatea acestui stat de a reforma sau de involua, înca şi mai dramatic.
Este limpede că noul cadru electoral cu un un singur tur de scrutin, acceptat de către PSD şi de către PNL deopotrivă, este acel instrument formidabil şi eficace ce permite consolidarea, la nivel local, a prezenţelor ostile reformei şi transparenţei. Absenţa unui al doilea tur este un avantaj major pentru PSD, unicul partid ce deţine un bloc electoral suficient de consistent spre a fi câştigător în această competiţie scufundată în anonimat. Pentru PSD, mobilizarea electorală masivă este un risc teribil care trebuie evitat. Memoria alegerilor prezidenţiale din 2014 este încă vie- emoţia civică este un inamic redutabil.
Apariţia cabinetului Cioloş, ca soluţie de tranziţie,în urma “revoltei colective”, a aşezat PSD într-o poziţie avantajoasă, strategic. Critica continuă a guvernării a fost dublată de conservarea prezenţei instituţionale, la nivel local şi central. Cabinetul Cioloş, în pofida intenţiilor sale reformatoare, a fost obligat să coabiteze cu majoritatea USL. Iar răgazul oferit de acest an a fost unul esenţial pentru PSD- guvernarea Ponta este de acum istorie, iar vigoarea cu care justiţia este atacată probează continuitatea de idei şi de practici politice. PSD rămâne, în pofida crizelor şi a revoltelor civice, partidul redutabil ce manipulează subdezvoltarea endemică a României, spre a apăra privilegiile elitei sale cleptocratice.
Ceea ce frapează, în cazul acestei campanii locale, este absenţa unui veritabil mesaj ferm şi precis anti-PSD. Miza politică a acestui scrutin pare să fie ignorată de către PNL. După suita de alegeri catastrofale care a culminat cu opţiunea în favoarea lui Marian Munteanu,PNL rămâne, în Bucureşti, dar nu numai, fragil şi neconvingător în postura de competitor al PSD. Ca şi în alte ocazii, România este lipsită de o veritabilă opoziţie anti-PSD, una care să combine, inteligent, pragmatismul administraţiei cu tenacitatea formulării unui mesaj ideologic precis.
Bucureştiul ilustrează acest impas strategic. Pe de o parte, candidatura PNL la primăria generală, oricât de onorabilă, survine la capătul unui lanţ de erori teribile de strategie. Pe de altă parte, coagularea unui pol anti- PSD pare de acum o simplă himeră. În condiţiile competiţiei care îi opune pe Nicuşor Dan lui Cătălin Predoiu, candidata PSD deţine şansa a ieşi învingătoare. Consolidarea PSD la nivelul Bucureştiului ar fi un moment politic extrem de important, esenţial în condiţiile alegerilor parlamentare.
În fapt, acest scrutin nu poate fi separat de semnificaţia politică a anului 2016. USL nu a încetat să existe în nici un moment, în acest interval de după 2012. Omogenitatea acestui bloc dedicat privilegiilor şi ostil egalităţii constituţionale nu a fost niciodată pusă în cauză. Paranteza Cioloş este una înşelătoare, de vreme ce singurele iniţiative emanând de la aleşii naţiunii au fost cele destinate să submineze cadrul de protejare al domniei legii. Tentativele de atac frontal au fost numeroase ,iar faptul că PSD este condus de un preşedinte condamnat definitiv pentru infracţiuni contra democraţiei nu este un detaliu irelevant. Pilonii USL sunt ameninţati de campaniile anti- corupţie:agresivitatea Preşedintelui Senatului este semnul acestei iritări evidente.