Marcel Ciolacu: Există varianta amânării ratelor la bănci pentru români. A fost discutată și cu băncile, s-a ajuns la un acord

​​Românii și-ar putea amâna, din nou, ratele la bănci. Liderul PSD Marcel Ciolacu spune că această măsură, care s-a mai aplicat și în pandemie, a fost discutată cu băncile.

„Există varianta amânării ratelor la bănci pentru români. A fost discutată și cu băncile, s-a ajuns la un acord. Luni se va detalia fiecare măsură și se va spune cum se va aplica. Important e că am ajuns la un consens și am constatat necesitatea și cel mai important este că colaborăm astfel încât guvernul să fie pregătit să nu piardă nicio oportunitate”, a declarat Marcel Ciolacu, la Digi 24.

Care sunt diferențele de acum față de suspendarea ratelor în pandemie

HotNews a scris pe 18 martie despre ideea amânării plății la bănci, avansate de PSD.

În pandemie, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a dat un ghid prin care recomanda băncilor naționale să ajute populația pentru a trece mai ușor peste acea perioadă dificilă, în care unii și-au pierdut jobul, altora li s-a diminuat salariul samd.

Atunci, BNR a dat în baza acelui ghid, o normă internă care scutea băncile să provizioneze creditele ale căror rate nu le încasa. Acum acest ghid nu există, iar oficialii Autorității Bancare Europene nu dau semne că intenționează să-l realizeze.

De ce fac băncile provizioane la BNR pentru cei care nu-și achită ratele la timp?

Creditele neperformante reprezintă o realitate cotidiană pentru bănci, în condițiile în care pierderea locului de muncă sau problemele financiare ale companiilor sunt, din nefericire, la ordinea zilei. Însă aceste situații generează întotdeauna costuri pentru bancă, motiv pentru care băncile trebuie să mențină creditele neperformante la un nivel minim.

Creditele neperformante afectează băncile în două moduri. Dacă nu mai încasează banii pe care-i așteaptă, băncile se trezesc cu mai puțini bani pe care să-i ofere prin credit. Evident, asta afectează profitabilitatea băncilor, deoarece generează pierderi.

Pentru a fi pregătite să facă față acestor pierderi, băncile trebuie să constituie provizioane. Aceasta înseamnă că trebuie să pună deoparte fonduri pentru acoperirea pierderilor pe care anticipează că le vor suporta. Din acel moment, fondurile nu mai sunt disponibile pentru acordarea de noi împrumuturi sau pentru absorbirea altor pierderi. Aceasta reduce suplimentar veniturile băncilor și le fragilizează.

O bancă cu un volum excesiv de credite neperformante nu poate furniza în mod corespunzător companiilor creditele de care acestea au nevoie pentru a realiza investiții și a crea locuri de muncă. O situație în care un număr mare de bănci se confruntă, pe scară mai largă, cu această problemă poate afecta economia în ansamblu.

Se poate lua o asemenea decizie fără cooperarea ABE?

Se poate, dar ar fi foarte complicat. Dacă băncile vor fi obligate la provizionarea creditelor ale căror rate nu le mai încasează (potrivit legilor actuale), vor apărea probleme de lichiditate și solvabilitate. Gândiți-vă că i-ați împrumutat 1000 de lei vecinului Dvs, care v-a promis că vi-i restituie la 1 aprilie, iar Dvs aveți de achitat factura la energie pe 2 aprilie. Dacă vecinul nu vă restituie banii, dvs nu puteți achita factura, iar furnizorul de energie vă taie curentul electric (am simplificat foarte mult pentru a înțelege ideea).

Având probleme de lichiditate și/sau solvabilitate, BNR (la fel ca orice altă bancă centrală) ar transmite proprietarului (acționarului) să vină cu bani de-acasă pentru a acoperi riscurile de neplată (să nu uităm că băncile au de onorat depozite ajunse la scadență sau alte obligații financiare asumate). Și aici intervine războiul din Ucraina.

De când Rusia a invadat Ucraina, investitorii financiari nu știu cum să-și retragă banii din regiunile considerate în proximitatea conflictului. Nici vorbă să bage bani acolo, ci cum să-i scoată cu pierderi cât mai mici.

UniCredit, Societe Generale sau Raiffeisen Bank sunt bancile cu cele mai mari expuneri pe Rusia (vezi și acest articol din Financial Times– poate necesita abonament) care caută să iasă din zonă cu pierderi cât mai mici. Nici vorbă să-i convingi să aducă în zonă capital suplimentar, ca să fim clari.

Ce șanse sunt ca măsura să devină operațională în România?

Dacă la nivel european (asta însemnând publicarea unui ghid al ABE și a unor norme BNR) nu apare în următoarele luni, șansele sunt foarte mici. Discuții politice (electorale) și mici presiuni de partid vor exista mereu, dar tehnic, nimeni nu-și va asuma riscurile financiare uriașe care apar.