Marcel Ciolacu îi liniștește pe cei cu pensii speciale: „Nu va exista o ordonanţă dată pentru noapte”

La două zile după ce vicepremierul Sorin Grindeanu spunea că pensiile speciale trebuie reglementate astfel încât pensia să nu fie mai mare decât salariul, iar pensionările la 40 de ani să fie eliminate, cu unele excepții, șeful său de partid, Marcel Ciolacu, spune că „nimeni nu îşi va permite să dea peste noapte” o ordonanță privind eliminarea pensiilor speciale sau modificarea vârstei de pensionare în Armată, jandarmerie sau Justiție. Reamintim că reluarea discuțiilor despre eliminarea pensiilor speciale a dus la o situație fără precedent în justiție: în ultima sa ședință, de săptămâna trecută, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererile de pensionare a 60 de magistrați.

• „Vreau să fac un anunţ foarte clar.
• Nu va exista o ordonanţă dată pentru noapte în ceea ce priveşte pensiile speciale sau modificările de pensionare la Armată, Jandarmerie sau magistraţi.
• Nimeni nu îşi va permite să dea peste noapte o astfel de ordonanţă.
• Obligaţia Guvernului, asumată printr-un jalon în PNRR, este de a veni în Guvern cu un proiect şi pe urmă el va intra în dezbatere la Parlament.
• Îmi asum cele declarate că nu va exista o ordonanţă de urgenţă astfel încât militari, poliţişti, jandarmi se vor trezi cu regulile jocului schimbate”, a declarat, miercuri, liderul PSD, Marcel Ciolacu, întrebat cum vor fi aplicate modificările privind pensiile speciale.

Vicepremierului Sorin Grindeanu spunea luni, într-un interviu pentru Digi 24, că pensiile speciale trebuie reglementate astfel încât pensia să nu fie mai mare decât salariul, iar pensionările la 40 de ani să fie eliminate, cu unele excepții. Potrivit acestuia, în aceste zile la guvern se află o delegație a Comisiei Europene care va discuta și subiectul pensiilor speciale, jalon asumat de România în PNRR.

De asemenea, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara, în 25 octombrie, la TVR, că „există o încurcătură” în privinţa pensiilor speciale.

• „Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat. Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. (…)
• Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut.
• Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat.
• În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a declarat Kelemen Hunor.

Val de pensionări în justiție

Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar.

Reluarea discuțiilor despre eliminarea pensiilor speciale a dus la o situație fără precedent în justiție: în ultima sa ședință, de săptămâna trecută, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat cererile de pensionare a 60 de magistrați.

Judecătoarea CSM Andrea Chiș, care se va pensiona începând cu 7 ianuarie 2023, la finalizarea mandatului de membru al CSM, a spus, în ședința Consiliului că pentru magistrați protestele în stradă din 2017-2018 au fost o gură de oxigen, însă încrederea pe care oamenii o aveau în justiţie a fost ștearsă de subiectul pensiilor speciale – o „pastila otrăvită”.

• „A fost o gură de aer faptul că populația țării ne-a susținut în stradă în anii 2017-2018. Din păcate, a durat puțin, pentru că în spațiul public s-a aruncat imediat pastila otrăvită a veniturilor și a pensiilor noastre, mai mari decât ale omului mediu, pentru că și munca pe care o desfășurăm este complexă și implică multă responsabilitate. A fost de ajuns ca să nu ne mai simțim respectați, ca să simțim și mai acut conflictul, nu doar din sala de judecată, ci și la modul general, din societatea pe care o servim.
• Ceea ce pentru mine și cel mai probabil și pentru colegii mei devine tot mai greu gestionabil este instabilitatea statutului, imprevizibilitatea adoptării unor acte normative ce țin de statutul nostru, pe fondul inflamării societății. Acesta este motivul pentru care am decis momentul la care am depus cererea de eliberare din funcție”, a afirmat judecătoarea Chiș în ședința CSM.

Ea a spus că voia să se pensioneze la finalul lunii noiembrie, dar a făcut-o acum pentru că nu a mai știut cum să își răspundă „la incertitudinile aruncate în spațiul public” și pentru că a vrut să tragă „un semnal de alarmă, alături de ceilalți colegi, pentru a readuce celelalte puteri la masa dialogului și la modelele noastre de bune practici, transparență și previzibilitate”.

ICCJ: „Vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei, o compensație parțială a condițiilor de muncă și a riscurilor”

Conducerea instanței supreme și președinții de curți de apel au adoptat săptămâna trecută o „rezoluție referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”, în care susțin că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică aceste profesii:

• „Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.
• Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
• Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
• Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor”.

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.