„Marele mister” al circulației haotice a livratorilor asiatici din București a fost lămurit: „Doar ne-au dat bicicletele și ne-au spus go”

Acuzați adesea că circulă haotic (pe contrasens sau pe trotuare) și produc accidente de circulație, livratorii asiatici par a fi total debusolați în traficul din marile orașe din România. O jurnalistă HotNews a asistat la un curs de educație rutieră pentru livratorii asiatici, organizat împreună cu Poliția, și a stat de vorbă cu mai mulți dintre aceștia pentru a afla și perspectiva lor. 

• Unul dintre livratori i-a explicat jurnalistei că traficul din București nu-i face mari probleme pentru că… circulă cu bicicleta pe trotuar (interzis de legislația rutieră).

Este vineri, 29 noiembrie, iar lobby-ul hotelului Ibis Bucharest Politehnică este plin cu oameni care livrează mâncare pe străzile din Capitală: sunt câteva zeci de bărbați veniți din Sri Lanka, în baza contingentelor anuale stabilite de statul român pentru muncitorii străini, fără o strategie concretă de integrare. În 2024 și 2025 numărul vizelor de muncă aprobate pentru străini a fost de 100.000 pe an.

Foarte puțini dintre acești oameni au parte de traininguri prin care să li se explice regulile de circulație— și cu atât mai puțin în limba nativă — și mulți sunt implicați în accidente rutiere care se soldează cu răniri grave sau chiar cu decese. 

Ministerul Afacerilor Interne a raportat că, în ultimii trei ani, livratori asiatici au fost implicați în 20 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu șase morți și 23 de răniți. Deși, conform poliției, principalele cauze au fost viteza prea mare pentru condițiile de trafic, indisciplina livratorilor și neacordarea priorității de trecere, această perspectivă scapă din vedere celelalte cazuri: presiunea, precaritatea și nesiguranța unui astfel de loc de muncă.

Purtătorul de cuvânt al Poliției Române a declarat, într-o intervenție pentru Radio România International, că livratorii lucrează zece ore pe zi, dar asiaticii care au discutat cu HotNews susțin că sunt zile în care au nevoie și de 15 ore de muncă pentru a-și atinge targeturile impuse, de 20-30 de comenzi pe zi. 

Pentru că nu există un sindicat sau o instituție care să le apere drepturile, să impună un timp de lucru maxim sau să-i plătească pentru timpul pe care îl petrec așteptând comenzi, nu știm cât de realiste sunt respectivele targeturi. La fel, nu știm cât de obosiți sunt livratorii înainte de a se urca pe biciclete și a pleca în curse.

Pe 17 ianuarie, primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat că se vor introduce măsuri de sporire a siguranței livratorilor de mâncare, Clujul devenind astfel primul oraș care reglementează acest aspect. 

Începând cu 15 februarie, firmele de food delivery vor a avea obligația de a echipa vehiculele și lucrătorii cu elemente de siguranță obligatorii, precum lumini și veste reflectorizante, iar neîndeplinirea acestor reguli va atrage după sine amenzi.

„Doar ne-au dat bicicletele și ne-au spus go”

Damsak vine din Colombo, Sri Lanka, și a lucrat ca livrator de mâncare în București preț de șapte luni, conducând doar bicicleta electrică. Îmi povestește că nu i s-a făcut niciun instructaj înainte de a fi trimis să livreze: „Nu ni s-a făcut niciun training, doar ne-au dat bicicletele și ne-au spus go,” relatează râzând. 

Unul dintre primele lucruri pe care le-a descoperit în trafic este că, în România, pietonii nu se asigură înainte a traversa strada pe la trecere.

„În Sri Lanka, noi avem regula de a ne uita stânga-drepta și apoi iar stânga. Avem și noi treceri de pietoni, dar ne asigurăm oricum. Aici, oamenii nu se uită, traversează pur și simplu.”

În Sri Lanka se circulă pe partea stângă a drumului, nu pe cea dreaptă, ca în România 

Principala diferență între regulile de circulație este că traficul în Sri Lanka urmează regulile britanice de folosire a benzii din partea stângă, majoritatea vehiculelor având scaunul șoferului pe partea dreaptă. 

O altă diferență pe care mi-o explică Damsak, cu care i-a luat timp să se obișnuiască, este prezența intersecțiilor cu mai mult de două străzi perpendiculare, „ca la Arcul de Triumf,” îmi exemplifică el.

Damsak poate să jure că, într-o intersecție fără nicio semnalizare, traficul funcționează după regula priorității de stângă și este foarte greu să-l convingi de contrariu. Calm și reținut din fire, Damsak nu a avut parte de niciun conflict cu șoferii români, dar spune că a avut un coleg care a fost scuipat în față de un șofer.

Pentru a putea conduce un moped pe drumurile din România, este nevoie de o licență de conducere internațională. Damsak îmi mai spune că firma de livrare nu le-a verificat niciodată licențele de conducere: „Doar ne-a întrebat: cine are nevoie de moped, cine are nevoie de bicicletă?”

Pentru a-și atinge targetul, Damsak spune că lucra și șapte zile pe săptămână, dar a avut o lună în care nu a rămas cu niciun profit: plătea 400 de lei companiei pentru mâncare, 700 de lei pentru cazare (într-o cameră cu alți șase lucrători), 1600 de lei taxele la stat, 800 de lei închirierea bicicletei electrice și 1500 lei comisionul companiei. 

Damsak mă asigură că regulile de circulație românești nu i-au pus mari probleme… pentru că, în cea mai mare parte a timpului, conducea pe trotuar.

„Știi că, de fapt, nu ai voie să conduci bicicleta pe trotuar? Legislația cere să fii pe carosabil”, îi spun.

„Serios?” mă întreabă surprins.

„Oamenii din București sunt foarte drăguți…”

Athos a lucrat timp de o lună livrând mâncare în București. Între timp, a plecat mai departe, găsindu-și un loc de muncă la un hotel din Malta, iar distanța actuală față de spațiul românesc și de fostul loc de muncă îi permite o altă atitudine:

„Da, oamenii sunt foarte buni (în București). Foarte buni. Dacă mergi încet, ei vor trece pe lângă tine și îți vor striga p*** m**.”

Povestește că a avut un accident ușor la un moment dat, asigurând că a fost total vina lui: nu a văzut denivelarea de pe drum. Cu același ton ironic continuă: „Foarte de treabă oamenii care trec pe lângă tine când ai un accident: se uită, se uită, iar apoi pleacă. Foarte buni. Nimeni nu m-a ajutat să ridic motocicleta.”

Pentru Sivagrapagas, unul dintre srilankezii care au participat la training și care s-au mutat în România acum șase luni, probleme sunt distanțele foarte mari pe care trebuie să le parcurgă între comenzi și șinele de tramvai, cu care nu este obișnuit din țara de origine.

De multe ori livratorii spun că au înțeles regulile, dar nu aplică

Trainingul de educație și siguranță rutieră a fost organizat de Asociația Angajaților Străini în România (care a asigurat, printre altele, interpretare în limba singaleză) în colaborare cu Brigada Rutieră București. 

Cristian Ganea, președintele asociației spune că nevoia organizării acestui program a venit din numărul tot mai mare al livratorilor străini care vin din zone și culturi diferite. „Este un capitol nou în țara noastră, cu populații conservatoare de ambele sensuri: și localnici, și străini. Ne-am dorit, totuși, ca programul să fie ca un liant între Poliția Rutieră și realitatea cotidiană din stradă ”, adaugă președintele.

Adesea, agențiile care fac legătura între platformele de livrare și livratori contractează la rândul lor servicii separate de închiriere de biciclete electrice, cum ar fi Renter Bike. Marin Toma, fondatorul Renter Bike, oferă un mic training livratorilor despre cum să folosească și să aibă grijă de biciclete și despre câteva reguli de bază în trafic. 

În interacțiunea cu străinii, cea mai mare problemă pe care o are este comunicarea. „Nu știu engleză”. Spune că, adesea, deși livratorii confirmă că au înțeles ce li s-a spus, nu toți pun în aplicare bunele practici.

„De exemplu, ne confruntăm cu o problemă majoră legată de securitatea bicicletelor noastre. Noi îi obligăm pe ei prin contract și le explicăm și verbal că, atunci când trebuie să lase bicicleta afară pentru a lua sau a livra o comandă, trebuie să o lege de un stâlp. Nu fac asta întotdeauna, iar noi pierdem mult timp pentru a găsi o bicicletă furată”, spune Marin Toma.

Mai spune că, din vara lui 2022, când au lansat serviciul, s-au confruntat cu 12 furturi de bicicletă, dar cinci dintre ele s-au petrecut numai în ultimele trei luni. Pentru că bicicletele au GPS pot fi depistate ulterior, dar, de multe ori, este nevoie de intervenția poliției.

Ușa încăperii din hotelul Ibis Bucharest Politehnică se deschide brusc, iar training este întrerupt pentru cinci minute — câteva scutere au blocat parcarea hotelului.