Sari direct la conținut

Margaret Thatcher… a Timisoarei – Interviu cu Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale pentru Industria Usoara din Ro

Impact de Constanta

I se spune „Margaret Thatcher a Timisoarei“. Crede ca anii copilariei si educatia din familie i-au conturat un caracter de invingator: „principiile sanatoase transmise de parinti m-au determinat sa-mi propun o cariera bazata pe multa munca“.

A facut si sport, de unde recunoaste ca a ramas cu spiritul competitiv, dar, in egala masura, a invatat-o si sa stie cum sa piarda. Are o mare putere de convingere, este exigenta, perfectionista si o fire independenta, pentru ca s-a bazat in primul rand pe forta si resursele sale.

Timisoara este orasul preferat. Pentru ca a terminat studiile printre primii, Maria Grapini a avut posibilitatea sa-si aleaga orasul unde urma sa faca stagiatura. A ales Timisoara. Din 1978, a inceput activitatea in productie.

A lucrat timp de 16 ani in diferite intreprinderi din industria usoara, ocupand diverse functii, de la sef birou organizare, pana la director general. In anul 1994 s-a decis sa-si asume riscul si sa intre in sectorul privat.

Cu un credit de peste un miliard lei a cumparat, impreuna cu un grup de specialisti, prima tesatorie din Romania. Firma Mariei Grapini – Pasmatex – a ajuns una dintre cele mai moderne tesatorii de benzi, panglici, elastice, etichete si chingi din Romania si chiar din estul Europei.

Din 1998, a inceput sa plaseze capital si a fondat inca trei firme: Pasmatex Conf International SA, care produce lenjeria marca Triumph; Pasmatex Nord SA Baia Mare, unde sub marca proprie Marion produce confectii din tricot; Pasmatex Consulting SA, firma de consultanta si servicii si Casa de moda Pasmatex, ce produce sub marca proprie Mary’s Style

imbracaminte pentru femei. „Viata este asa cum decizi sa o ai, cu singura exceptie, interventia lui Dumnezeu“, spune presedinta grupului Pasmatex.

Reporter: Care sunt obiectivele cele mai importante pe care vi le-ati propus in viata?

Maria Grapini: Mi-am dorit, in primul rand, sa dobandesc o pregatire superioara (sunt absolventa a Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi din Iasi). Sa am o familie si sa am copii (am un baiat).

Pe plan profesional, am avut ambitia sa dezvolt si sa conduc afaceri, dar si sa acord sprijin, atat cat pot, celor care au nevoie de ajutor de orice fel.

Rep.: Cat de dificil este sa indeplinesti ceea ce iti propui?

M.G.: Este dificil, deoarece intervin obstacole, lucruri neprevazute.

Trebuie sa fii perseverent, sa ai rabdare, disponibilitate la efort, sa stii sa renunti la alte lucruri, dar este extrem de motivant cand ai rezultate.

Rep.: Care sunt principiile dupa care va ghidati in viata?

M.G.: Dreptate, obiectivitate, profesionalism, respect, echitate, credinta.

Rep.: Aveti prieteni care v-au insotit de-a lungul timpului in realizarile profesionale?

M.G.: Da, si cred ca altfel nu se poate. Nu cred ca cineva a reusit singur.

Rep.: Cum v-a influentat responsabilitatea functiei in viata de zi cu zi?

M.G.: Responsabilitatea functiei schimba raportul dintre timpul alocat familiei sau pentru tine si timpul alocat functiei. Stau foarte putin acasa, am foarte putin timp liber, de recreere, si mai ales am foarte putin timp pentru prieteni. Norocul meu este ca sunt inteleasa.

Rep.: Care ar fi cele mai importante calitati in conturarea profilului de invingator?

M.G.: In viziunea mea, principalele calitati pentru un invingator sunt: sa detina cunostinte, sa aiba abilitati pentru ceea ce face, sa-i placa ce face, sa fie optimist-realist, sa fie bun organizator si sa stie sa comunice.

Rep.: Ce apreciati in general la o persoana cu care intrati in contact?

M.G.: Sinceritatea, profesionalismul, simtul umorului.

Rep.: Cum priviti rolul banilor in viata dumneavoastra?

M.G.: Banii nu au fost scopul vietii mele, au fost o consecinta a unui

obiectiv pe care mi l-am propus – cariera profesionala. Nu m-au influentat in comportament nici atunci cand am avut mai putini, nici cand am mai multi.

Banii pentru mine sunt un mijloc prin care poti sa ai un anumit confort (fara a fi opulent sau extravagant) si un mijloc sa dezvolti o afacere, sa sprijini un act de cultura, sanatate sau social.

Rep.: Cum priviti rolul familiei in ecuatia succesului?

M.G.: Familia are rolul ei in ecuatia succesului. In modul cel mai onest, vreau sa spun ca nu cred ca cineva care are familie poate face cariera fara a avea in ecuatia succesului si familia. Dar nu poti avea succes doar daca familia te sustine si nu ai calitatile necesare pentru a face cariera.

Cred ca este normal ca familia sa sustina un membru al familiei, daca are sanse de cariera.

Rep.: Ce le recomandati tinerilor proaspat iesiti de pe bancile scolii?

M.G.: Este dificil sa faci recomandari, dar pot sa impartasesc experienta mea. Şi in timpul celor 17 ani de scoala, si dupa, am dorit sa fiu „cel mai bun“, sa muncesc pentru a avea rezultate, sa am atu-uri fata de ceea ce cer.

Am acceptat competitia, invatarea permanenta, am fost sincera, corecta si tot timpul am incercat sa ma perfectionez si sa perfectionez activitatile pe care le-am facut sau condus. Am inceput prin a munci si sunt dupa 27 de ani de activitate cu o mare disponibilitate la efort.

Rep.: Cum decurge o zi din viata dumneavoastra?

M.G.: Zilele din viata mea nu sunt monotone. Nu am acelasi program, dar in general ma trezesc la ora 6.00, la ora 8.00 sunt la birou sau la aeroport. Am cel putin cinci – sase intalniri pe zi cu parteneri de afaceri, colaboratori sau oameni din societatea civila.

Cel putin o ora si jumatate lucrez pe calculator si ma ocup de corespondenta. Zilnic citesc revista presei (sinteza informatiilor economice). La birou dedic cel putin doua ore pe zi problemelor de afaceri (discutii cu sefii din firme).

Cel putin trei ore pe zi sunt dedicate activitatilor extraprofesionale (patronate, asociatii, lobby, intalniri cu studentii, presa etc). Particip la cel putin o actiune pe zi in societatea civila, camera de comert, vernisaje sau spectacole. Citesc cel putin o ora pe zi legislatie. Ziua se termina in jurul orei 20.00 la birou.

Mananc doar seara, dupa care lucrez acasa circa doua ore (diverse analize, citesc lucrarile unor candidati pentru angajare, pregatesc problemele pe care sa le discut a doua zi cu colaboratorii etc). In general, lucrez 14 – 16 ore pe zi.

Nu am mai mult de zece zile concediu vara, si in medie, am o duminica in familie pe luna (lucrez sambata).

Rep.: Care este cea mai mare provocare pentru dumneavoastra?

M.G.: Cea mai mare provocare pentru mine este cea legata de puterea de convingere fata de oameni.

Rep.: Cum vedeti relatia sef – subaltern?

M.G.: Cred ca trebuie sa fie o relatie foarte bine cunoscuta de ambele parti din punct de vedere a ceea ce trebuie sa faca, sa stie, sa comunice, sa respecte si sa obtina. Respectul reciproc bazat pe cunoastere si valoare trebuie sa stea la baza relatiei.

Rep.: Care este cea mai mare realizare profesionala?

M.G.: Cea mai mare realizare profesionala cred ca este realizarea echipei, cu ajutorul careia am reusit in zece ani sa dezvoltam afacerea si sa cream cele aproximativ 800 de locuri de munca.

Rep.: Care sunt lucrurile pe care nu ati reusit sa le faceti niciodata?

M.G.: Nu stiu sa fac compromisuri de dragul reusitei in afaceri.

Rep.: Dar cele pe care nu le-ati face?

M.G.: Nu as face un lucru ilegal, incorect sau o nedreptate unui om.

Rep.: Care sunt trasaturile care va definesc cel mai bine ca manager?

M.G.: Sunt un manager care se bazeaza pe oameni. Practic un management al calitatii, participativ si apreciez rezultatele. Sunt categorica in ceea ce priveste lipsa de responsabilitate, reaua-credinta, furtul si minciuna.

Trasaturile care ma definesc cel mai bine sunt detinerea de cunostinte, obiectivitatea, credibilitatea si autoritatea.

Rep.: Cum definiti un lider?

M.G.: Un lider este o persoana care este urmata, care creeaza sisteme noi si echipe de oameni. Liderul este persoana care are putere de convingere si conduce la rezultate noi.

Rep.: O ultima intrebare: cum va simtiti ca roman in Romania?

M.G.: Ma simt bine, dar sunt convinsa ca as putea sa ma simt foarte bine, daca lucrurile care POT FI SCHIMBATE, s-ar schimba.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro