Sari direct la conținut

Maria Zaharova susține că Rusia nu a întrerupt dialogul privind arsenalul nuclear, după noile amenințări ale lui Putin: „Ieri, președintele a spus totul”

HotNews.ro
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, 6 iunie 2024., Foto: Maksim Konstantinov / Zuma Press / Profimedia
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, 6 iunie 2024., Foto: Maksim Konstantinov / Zuma Press / Profimedia

Rusia va menține deschise liniile de dialog cu puterile nucleare, dar va răspunde în consecință dacă Statele Unite vor desfășura mai multe arme nucleare strategice, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Reuters.

Afirmațiile ei, pentru agenția de știri de stat RIA, vin în urma unei declarații făcute vineri de președintele Vladimir Putin, potrivit căreia Rusia și-ar putea ajusta doctrina nucleară.

Declarația lui Putin a determinat reacția unui consilier de la Casa Albă, care a spus vineri că Statele Unite ar putea fi nevoite să desfășoare mai multe arme nucleare strategice în anii următori pentru a descuraja amenințările tot mai mari din partea Rusiei, Chinei și a altor adversari.

„Nu am oprit niciun dialog cu nimeni. Nu am tăiat legăturile. Nu am tăiat, apropo, legăturile din domeniul energiei. Nu am întrerupt platformele de dialog”, a afirmat Zaharova.

„Am declarat întotdeauna că și în cele mai dificile situații există loc pentru dialog … Prin urmare, nu are sens să ne chemați la dialog, noi nu l-am refuzat niciodată”, a mai susținut reprezentanta diplomației ruse.

Pranay Vaddi, cel mai înalt oficial din cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA pentru controlul armelor, a făcut aceste comentarii în cadrul unui discurs despre „o abordare mai competitivă” a controlului armelor.

Acesta a schițat o schimbare de politică menită să preseze Moscova și Beijingul să revină asupra respingerii apelurilor americane la discuții privind limitarea arsenalului nuclear.

Putin, în discursul său de vineri, a declarat că nu exclude schimbări în doctrina nucleară a Rusiei, care stabilește condițiile în care ar putea fi folosite astfel de arme.

Dacă este necesar, a spus Putin, Rusia ar putea testa o armă nucleară, adăugând că nu vede necesitatea de a face acest lucru în prezent.

După ce Putin a ordonat intrarea trupelor în Ucraina, în februarie 2022, el a declarat în mai multe rânduri că Rusia va folosi astfel de arme, dacă va fi necesar, pentru a se apăra – comentarii despre care Occidentul spune că sunt o retorică periculoasă.

„Ieri, președintele a spus totul. Există o doctrină nucleară. Dacă va fi nevoie să o ajustăm, se vor face ajustări”, a punctat sâmbătă Zaharova.

Putin: Doctrina nucleară „poate fi schimbată”

„Avem o doctrină nucleară care precizează că folosirea armelor nucleare este posibilă în caz excepţional, când suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată”, a explicat Putin vineri la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg, răspunzând unei întrebări adresate de Serghei Karaganov, un influent analist rus, care l-a întrebat dacă nu ar trebui să pună „un pistol nuclear la tâmpla” Occidentului pentru ca acesta să nu mai susţină militar Ucraina.

„Dar doctrina poate fi schimbată. Acelaşi lucru este valabil pentru testele nucleare. Vom efectua teste dacă va fi nevoie, dar deocamdată nu există o astfel de nevoie”, a apreciat liderul de la Kremlin.

În opinia lui Putin, necesitatea unei eventuale folosiri a armelor nucleare strategice scade datorită creşterii producţiei de arme convenţionale.

El a susţinut că Rusia niciodată „nu a vânturat armele nucleare” şi că liderii occidentali sunt aceia care speculează pe această temă, mai ales europenii. „Rusia dispune de un sistem de alertă timpurie contra atacurilor cu rachete. Statele Unite de asemenea dispun (de un astfel de sistem). Nu însă şi Europa, astfel că ea este mai mult sau mai puţin lipsită de apărare”, a menţionat liderul de Kremlin.

Doctrina militară a Rusiei, publicată în anul 2020, prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra Rusiei cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată, notează Agerpres.

Putin s-a referit şi la armele nucleare tactice, pentru utilizarea cărora armata rusă a efectuat luna trecută exerciţii militare în apropierea Ucrainei şi prin care Moscova a urmărit să transmită un avertisment faţă de implicarea crescândă a Occidentului de partea Kievului în conflictul cu Rusia.

„Noi avem mult mai multe (arme nucleare tactice) decât sunt acestea pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le-ar aduce pe ale lor”, iar în eventualitatea unor lovituri reciproce cu astfel de arme între Rusia şi ţările europene ce le deţin, „se vor angaja Statele Unite şi îşi vor folosi armele nucleare strategice ?”, s-a întrebat Putin.

”Eu mă îndoiesc de asta. Dar sper că nu se va întâmpla niciodată”, a completat el, susţinând că o singură armă nucleară tactică a Rusiei este de 3-4 ori mai puternică decât tipul de bombă nucleară lansată de SUA în anul 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroşima şi Nagasaki.

„Aş dori să cer tuturor să nu vorbească inutil despre posibilitatea folosirii armelor nucleare”, a concluzionat Putin pe acest subiect.

Un membru din conducerea unui think tank ale cărui idei sunt adesea transpuse în politica rusă a sugerat Moscovei săptămâna trecută să ia în considerare efectuarea unei explozii nucleare „demonstrative”, fără a ataca pe cineva, pentru a determina Occidentul să nu acorde Ucrainei permisiunea de a lovi teritoriul rus cu armele primite din ajutorul extern, permisiune între timp acordată.

„Efectul politic şi psihologic al unui nor de ciupercă nucleară, care va fi transmis între timp pe toate posturile TV în întreaga lume, le va aminti probabil liderilor occidentali un lucru care a prevenit războaiele între marile puteri în perioada scursă din 1945 şi pe care acum în mare măsură l-au uitat – teama de război nuclear”, a argumentat cel care a venit cu această sugestie, analistul rus Dmitri Suslov, membru al think tank-ului Consiliul pentru Politică Externă şi de Apărare.

Citiți și:

Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro