Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă
Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum a fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România. „Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate.
- Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari.
- „De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA.
- Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA.
„Și procurorii, și judecătorii sunt oameni și au dreptul, ca fiecare cetățean, la liberă exprimare. Semnalarea unor probleme în cadrul unui sistem trebuie să fie apărată. Toți care au curajul de a spune cu subiect și predicat niște lucruri nu trebuie să fie făcuți niște ținte. Să fie verificate aspectele pe care le semnalează”, afirmă procurorul care lucrează de peste 20 de ani în magistratură, în discuția cu HotNews.
Ce spune că s-a întâmplat „în anul numirii domnului Voineag”
Investigația Justiție Capturată a jurnaliștilor Recorder, susține acesta, a semnalat niște ”probleme sistemice” pe care procurorii DNA le știau și le-au acceptat ani la rând. Le-au acceptat din teamă, recunoaște asta.
Procurorul confirmă ceea ce a spus un alt procuror DNA în documentar, tot sub condiția confidențialității: că încă din 2023 li s-a spus că comunice conducerii măsuri din dosare.
„Îmi amintesc că în anul numirii domnului Voineag la conducerea DNA, după câteva luni cred, am primit toți acel ordin privind comunicarea măsurilor de supraveghere tehnică din dosare, am fost cumva șocați pentru că până atunci nu mai solicitase nimeni așa ceva. Când l-am primit l-am perceput pe principiul ordinul nu se discută, deși toți am avut semne de întrebare”, mărturisește procurorul.
Magistratul recunoaște că s-a temut. De ce? De consecințe profesionale. De o eventuală reclamație la Inspecția judiciară a CSM.
Spune că s-a premeditat scăderea capacității DNA
Procurorul DNA afirmă că sub mandatul actualei conduceri, „au existat multe lucruri care nu au fost în regulă și care nu au fost desfășurate în conformitate cu deontologia profesională”.
Rugat să exemplifice a spus că s-au simțit abandonați în contextul schimbărilor legislative care au dus la închiderea în valuri a dosarelor în instanțele de judecată.
Procurorul DNA mai spune că noile reglementări privind prescripția sau excluderea polițiștilor DGA de la instrumentarea dosarelor de corupție au afectat grav activitatea serviciilor teritoriale ale DNA.
Ce e cu polițiștii DGA?
Conform legislației, procurorul nu lucrează singur. El face echipă cu polițiști judiciari, pe care îi coordonează.
DNA nu are suficient de mulți polițiști judiciari și atunci folosea un corp profesional de elită al MAI, unde intră polițiști de la Direcția Generală Anticorupție, dar și alte structuri din MAI.
Pe de altă parte, procurorul recunoaște că nu este mulțumit de activitatea sa.
„Știți ceea ce mă revoltă pe mine cel mai mult? Că activitatea mea nu este mai bună, că polițiști nu am și mai ales nu mai avem polițiștii DGA și nimeni nu mai zice nimic de această treabă. Am nevoie de resurse să-mi fac treaba. Nu vreau să stau degeaba la serviciu!”, spune procurorul.
Mărturia un ofițer din MAI
Conform unei surse a HotNews din MAI, și cei din Ministerul de Interne sunt nemulțumiți. „Au existat investiții de peste un deceniu, inclusiv cu fonduri europene. Am trimis oameni la specializare. Ne-au ajutat cei de la UE sau ministere din țări europene, pe relații bilaterale”, a explicat un ofițer din MAI.
„S-a lucrat mult în zona de pregătire umană a MAI, la DGA și la Direcția de Operațiuni Speciale. Iar acum nu le folosim la cazuri foarte importante”, pretinde ofițerul.
„Nu poți cumpăra un polițist bun la piață”
Una dintre structurile la care se referă polițistul, Direcția de Operațiuni Speciale (DOS), este cea mai evoluată structură tehnică care poate fi folosită pe zona penală din MAI și a colaborat, în trecut, cu DNA. DOS poate localiza telefoane, poate face filaje, are tehnologie de ultimă oră.
„Că nu se fac dosare cu SRI, de acord, dar cum să elimini un potențial investigativ polițienesc din urmărirea penală?”, a mai spus omul din MAI, în discuția cu HotNews.
El spune că, dincolo de tehnologie, problema e a oamenilor școliți și experimentați pe care nu ai cum să-i reproduci. „Ei au fost eliminați din cooperarea cu DNA. Cum să faci alți polițiști peste noapte? Nu poți cumpăra un polițist bun la piață”.
Același lucru, cu alte cuvinte, spune și procurorul DNA: „A durat mult până polițiștii judiciari folosiți de noi din DGA să se specializeze pe dosare de corupție. Acum nu mai lucrăm împreună”. Timpul nu se poate cumpăra, spun și ofițerul din MAI și procurorul DNA.
Procurorul DNA: „DGA-ul a fost scos pe linie moartă și nimeni din conducerea parchetelor nu a zis nimic”
Din luna iunie, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că polițiștii DGA au competență exclusivă doar în dosare cu lucrători MAI, a avut de suferit nu doar DNA-ul ci și Parchetele de pe lângă tribunale.
Spre exemplu, în cazul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, acuzat că a primit o geantă cu 1,25 milioane de lei, de la un om de afaceri, DNA a folosit polițiști DGA în timpul anchetei.
Procurorul DNA confirmă: „DGA-ul are un aparat foarte bine pus la punct, atât în ce privește măsurile de supraveghere tehnică, cât și resursa umană, linie de investigatori specializați pe corupție. DGA-ul a fost scos pe linie moartă și nimeni din conducerea parchetelor nu a zis nimic. S-au băgat atâția bani în această instituție și o tragem pe linie moartă? Noi între colegi am avut discuții, am transmis Bucureștiului, iar de acolo răspunsul a fost mai vedem, mai analizăm”.
„Da, au reinventat dreptul”
Procurorul DNA susține că „din păcate, comunicarea noastră cu actuala conducere a DNA a fost deficitară. Eu sunt convins că decizia dată de Înalta Curte, privind excluderea polițiștilor DGA din dosarele de corupție care nu vizează lucrători MAI, nu a fost dată întâmplător, în condițiile în care în urmă cu cinci ani a dat o hotărâre diametral opusă pe exact aceeași speță. Au reinventat dreptul, așa cum bine a spus domnul vicepreședinte al CSM”, mai spune procurorul DNA.
Magistratul afirmă că în ultimii ani s-a simțit acut lipsa de comunicare între structurile teritoriale și conducerea DNA.
„Nu am trăit vremuri mai triste ca procuror și lucrez de 20 de ani în sistem”
”Eu nu acuz de chestii oculte pe nimeni, dar atitudinea închisă, lipsa de comunicare, la ce te poate duce cu gândul? Eu nu am trăit vremuri mai triste ca procuror și lucrez de 20 de ani în sistem”, spune magistratul din DNA.
”Nu avem o comunicare publică eficientă. S-a pierdut undeva unitatea. Nu știu ce s-a întâmplat, dar sunt vremuri triste. Și s-a ajuns aici, probabil, pentru că oamenilor le este teamă. Toate lucrurile semnalate în documentarul Recorder le știam. Acum le știu și alții. A fost o eliberare pentru noi. Erau niște subiecte tabu în condițiile în care justiția nu ar trebui să fie un subiect tabu”, este de părere procurorul.
În opinia sa, cartea de vizită a unui magistrat o reprezintă profesionalismul cu care investighează cauzele. Miile de dosare închise, pe fondul prescripției, sunt eșecuri pentru procurori.
Cum s-a ajuns la noncombat
O altă mare problemă, spune procurorul, o reprezintă procedura camerei preliminare, care în prezent nu reprezintă altceva decât o tergiversare continuă a proceselor.
Dar aceasta este o condiție care vă obligă să vă faceți treaba mai bine, să alcătuiți mai responsabili dosarele, i-am spus procurorului. De ce vă deranjează?
„Înțelegem, dar sunt dosare care stau cu anii în procedura camerei preliminare, ceea ce este inacceptabil. Normal că astfel de cazuri ajung să se prescrie”.
Procurorul spune că un filtru suplimentar în instanță ar trebui să presupună și o capacitate mai mare la Parchete.
„Căutăm polițiști prin IPJ-uri, care oricum au o sumedenie de sarcini, și care au dublă subordonare și comunică orice șefilor. Știm cum sunt numirile la IPJ-uri. Riscul de compromitere a dosarelor, vă dați seama, este mare”, completează magistratul. El spune că senzația este a unui „DNA la noncombat”.
Întrebat de ce are nevoie DNA, magistratul a oferit un răspuns scurt: ”De legi care să nu mai pună frână justiției și de reorganizare”.
INTERVIURILE HotNews.ro