Dacă țelul lui Bolojan a fost acela de a ține România dincoace de linia prăpastiei bugetare, el a reușit. O spun legile economice, la fel de dure precum cele ale fizicii. E gravitație, până la urmă se poate observa cu ochiul liber: România n-a căzut, nu e în „junk”. Bugetul arată mai bine. Dar țara arată mai rău.
- PNL a scăzut în sondaje pentru că rolul „de martir” nu prinde decât pentru o seară de dramă. A doua zi dimineață, oamenii vor soluții.
- Iar Bolojan e chemat să aleagă: continuă să stea la Guvern și crește posibilitatea venirii AUR la putere? Sau pleacă și acceptă o formulă de guvernare?
- Dacă noi credem că statul și societatea vor rezista la un guvern de populiști „puri și duri” să ne uităm la ce se petrece zilele acestea.
În urmă cu patru luni, Ilie Bolojan era martirul perfect pentru sondaje. Demis de la Palatul Victoria de o „alianță” de strânsură de interese formată din PSD, AUR și cu binecuvântarea tăcută a președintelui Nicușor Dan, Bolojan nu trebuia decât să ducă mai departe narațiunea, legenda, aura, spuneți-i cum vreți.
El și-a spus singur povestea unui premier care a vrut să curețe economia, să taie privilegii, să reformeze justiția. Dar nu a fost lăsat de eternii anti-reformiști de la PSD. Și el, și PNL ar fi avut numai de câștigat din opoziție, taxând în continuare greșelile, neajunsurile și limitele unui guvern minoritar format în jurul PSD, dar susținând la vot în Parlament (dacă era nevoie), legile necesare încheierii PNRR și altele.
Martiraj eșuat
Dar nu poți fi la nesfârșit martir. Nici măcar în ochii electoratului pe care îl țintești. Pentru că acesta constată că țara e pur și simplu blocată. Prețurile continuă să crească și pierdem miliarde de euro.
Iar tu, Ilie Bolojan-PNL, nu ești de fapt, nici la putere, nici opoziție, ci doar pe niște funcții de decor din care nu te dai plecat. Nu poți să ceri electoratului să te considere reformist, când tu nu poți livra reforme, ci doar să dai vina pe alții.
Toți trăim pe termen scurt. De aceea, PNL coboară
Până la urmă cei pe care speri să îi convingi să te voteze așteaptă ceva concret, nu neputință. De aceea rolul de martir se consumă repede – un martir nu schimbă în bine viața oamenilor, cel puțin pe termen scurt. Și, vorba economistului John Maynard Keynes, toți trăim pe termen scurt.
România nu se află în scenariul Titanicului care se scufundă după ce a fost lovit din afară de un ghețar uriaș, ci de un blocaj intern, cu niște lideri de partide incapabili să negocieze.
În aceste condiții, datele din sondajul INSCOP de ieri nu ar trebui să surprindă pe nimeni: după o perioadă în care a crescut, PNL coboară spre 16% și e depășit din nou de PSD-ul altui premier care se baricadase în Palatul Victoria (Sorin Grindeanu), iar AUR zburdă liniștit la 40%.
Precedentul Emil Boc
Cu cele peste 130 de zile petrecute interimar ca premier, Ilie Bolojan aproape a bătut de două ori recordul lui Emil Boc din 2009 (71 de zile). Și cumva, liderii PNL și USR au părut să spere că acel precedent se poate repeta. Că într-un fel sau altul, Bolojan poate rămâne șef peste un guvern minoritar.
Deși nu e în spiritul Constituției să lungești la infinit un mandat contrazis de votul Parlamentului.
În octombrie 2009, Guvernul Boc era demis printr-o moțiune de cenzură, dar a rămas interimar după două tentative eșuate sau mimate – Lucian Croitoru și Liviu Negoiță – de instalare a unui nou guvern. Culmea, ca și acum, doar una dintre tentative s-a concretizat printr-o respingere efectivă în Parlament: Croitoru în 2009, Adrian Veștea în 2026. Celelalte două nume, Negoiță și Tomac nu au mai ajuns până acolo.
Dar comparația cu trecutul se oprește aici. Pentru că în 2009, „soldatul credincios” Emil Boc a fost reinstalat ca premier deplin de un Traian Băsescu care tocmai câștigase un al doilea mandat de președinte.
În 2026, relația dintre președinte și premier e cu totul alta. Ruptura dintre președinte și premier a devenit vizibilă încă din primele zile. Ei sunt departe unul de altul.
Cel fel de țară vrem?
„Ori partidele devin rezonabile, ori România se îndreaptă spre prăpastie cu viteză maximă și nu sunt convins că sistemul de frânare funcționează”, spunea ieri, politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru Hotnews.
Dar partidele nu devin rezonabile per se, ci atunci când liderii lor devin rezonabili. Unul dintre ei trebuie să înceapă. Primul care trebuie să o facă este premierul care a fost demis legal, constituțional, de Parlament.
Cum? Nu doar plecând cât mai repede de la Palatul Victoria, ci depășind vremea monologului de la televizor și trecând la negocieri adevărate pentru un viitor guvern.
Un guvern minoritar PSD, un guvern majoritar PSD-PNL-UDMR? Prea multe variante realiste nu sunt pe masă. Sigur, este varianta PSD-AUR.
Poate Bolojan o preferă pe aceasta. Poate preferă varianta de țară în care pupăm dimineața drapelul patriei ca pe sfintele moaște, iar Sorina Matei e instalată șefă la TVR.
Ce a făcut a doua zi Sorina Matei
Ce face Sorina Matei, a doua zi? Ea a intrat pe grupul de whatsapp al știrilor TVR, acolo unde sunt jurnaliști. Ce ar căuta acolo un manager unde se discută știrile de pe post? Peste tot în lumea civilizată acest lucru nu e acceptabil. „Niciun președinte nu a fost aici”, a replicat jurnalistul Adelin Petrișor.
E doar începutul, pentru că mufarea AUR la putere promite infinit mai mult.
Nu vă faceți iluzii prea mari, un miracol precum cel din Ungaria, după 16 ani de regim autoritar, e puțin probabil. Pentru că, o știm de peste 100 de ani, „suntem, aici, la porțile Orientului, unde totul este luat cu ușurință”. Și ăsta e un neajuns de care nu ne vindecăm.
*Erată: Într-o versiune anterioară expresia „Toți trăim pe termen scurt” îi era atribuită economistului Adam Smith. În realitate, ea îi aparține unui alt economist, John Maynard Keynes.
