#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

Foarte multe dintre intervențiile chirurgicale efectuate asupra sistemului digestiv sunt necesare pentru tratarea unor afecțiuni instalate ca urmare a unui stil de viață inadecvat, atrage atenția dr. Lucian Alecu, șeful secției de specialități chirurgicale în cadrul Spitalului MedLife Medical Park, specializat în chirurgie generală, laparoscopică, bariatrică, hepatică și oncologică. Chirurgul vorbește despre cele mai frecvente afecțiuni benigne și maligne pe care le operează, despre condițiile în care ficatul se poate regenera și despre alimentele care distrug, în timp, sănătatea tubului digestiv.

Tubului digestiv i se mai spune și „al doilea creier“, populat cu peste 100 de milioane de celule nervoase și miliarde de bacterii care – aflate în echilibru – ne susțin sănătatea. Mult prea des uităm însă că hrana este factorul cel mai important care ne influențează traiul în bine sau în rău și facem alegeri alimentare nu tocmai potrivite. În timp, toate acestea ajung să ne coste. Uneori, foarte scump.

Dr. Lucian Alecu, este medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului MedLife Medical Park, iar intervențiile chirurgicale pe care le face sunt adresate acestei patologii: „Respectiv, sunt afecțiuni benigne sau maligne ale tubului digestiv, cum ar fi rezecții de stomac, de intestin subțire, de colon, de rect, apendicectomii, operații de hernii hiatale, colecistectomii, rezecții de ficat sau de pancreas, pentru tratamentul chisturilor esențiale sau parazitare hepatice. De asemenea, efectuez intervenții chirurgicale pentru defecte parietale abdominale – cum este cazul herniilor abdominale, inghinale, femurale sau ombilicale, sau eventrațiile abdominale”. 

Și, nu în ultimul rând, mai spune chirurgul, trebuie amintite operațiile de chirurgie bariatrică de tipul gastric sleeve  și bypass gastric – pentru pacienți suferind de obezitate morbidă sau cu un indice de masă corporală peste 35.

Colecistectomia, în top operații digestive

Din această lungă listă, cele mai frecvente intervenții sunt colecistectomiile, operațiile pentru corectarea herniilor, apendicectomiile, gastric sleeve și tumorile de colon și de rect. „Foarte multe dintre bolile tubului digestiv care necesită intervenție chirurgicală au legătură cu regimul alimentar și cu stilul de viață. Este și cazul și colicistectomiei, care este adresată, în principal, pacienților care au litiază biliară, deci au acele pietre în colecist. Și, evident, odată ce apar acele pietre în colecist, trebuie îndepărtat colecistul cu tot cu pietre. Deoarece complicațiile la care se poate ajunge sunt foarte grave. Mergând de la o complicație infecțioasă și până la un icter mecanic sau la o pancreatită. Foarte frecvent, regimul alimentar al pacientului respectiv conduce la o astfel de afecțiune, dar nu numai“, explică dr. Lucian Alecu.

„Un cancer de rect la un pacient tânăr nu mai reprezintă o raritate“

Tot pe seama stilului de viață haotic și a unei alimentații inadecvate este pusă creșterea foarte mare a numărului de cazuri de cancer digestiv, înregistrată în ultima vreme, cu localizare la nivelul colonului și a rectului, subliniază chirurgul. Foarte multe dintre aceste cancere apar la vârste din ce în ce mai tinere, mai spune medicul: „Un cancer de rect la un pacient tânăr – de 35-40 de ani, de exemplu – nu mai reprezintă o raritate. Și aici nu sunt incriminați numai anumiți factori genetici. Adică, sigur că ne putem gândi că pacientul are sau a avut în familie persoane cu această boală – și știm că există o transmitere ereditară în direcția aceasta, dar există o mulțime de leziuni precanceroase, cum ar fi polipii colonici sau polipoza colonică, și care, nedepistate și netratate endoscopic, pot să ducă la apariția unui cancer. Toate aceste procese de malignizare au mare legătură cu alimentele, cu ceea ce consumăm”, avertizează chirurgul.

Alimente cu risc mare de cancer

În topul alimentelor considerate a avea legătură cu apariția diferitelor tipuri de cancer sunt cele bogate în conservanți. „Carnea procesată, bogată în conservanți și toate mezelurile cu carne procesată sunt foarte periculoase în dezvoltarea unui cancer de colon sau de rect. Foarte mulți pacienți care au dezvoltat aceaste boli au consumat frecvent parizer, salamuri sau alimente bogate în conservanți. Carnea pe care o consumăm ar trebui să fie macră, adică neprocesată”, recomandă chirurgul. Din lista alimentelor riscante pentru sănătate nu lipsește zahărul, riscul crescând pe măsură ce dulciurile sunt tot mai rafinate.

Tot ceea ce mâncăm se metabolizează în ficat, acesta fiind unul dintre organele grav afectate de un regim de viață nesănătos. Alimentele grase, consumul de alcool, fructele dulci, igiena defectuoasă sunt cei mai mari dușmani ai ficatului. Una dintre bolile de ficat foarte frecvente cauzate de acumulările de grăsime la acest nivel este steatoza hepatică, sau boala ficatului gras. În cazul în care ea devine cronică, produce leziuni ale ficatului, unele dintre ele ireversibile. 

„Sunt două categorii de steatoză hepatică: ficat gras non-alcoolic și ficat gras alcoolic. Evident, ficatul gras alcoolic apare la pacientul care consumă alcool. Și, teoretic, ca să evite afectarea hepatică, un bărbat ar trebui să consume undeva la maximum 750 de mililitri de bere pe zi sau trei pahare de vin, iar femeile, mai puțin – 500 de mililitri. Ficatul gras non-alcoolic nu are legătură cu consumul de alcool, ci cu regimul de viață nesănătos. Pacientul fie nu-și controlează glicemia sau are un diabet pe care nu și-l tratează cum trebuie, fie consumă foarte multe fructe dulci sau miere și acestea se depun în ficat. Fie sunt pacienți obezi – pentru că obezitatea duce la steatoză hepatică cu depunere de grăsime în ficat“, enumeră dr. Lucian Alecu.

Există și anumite medicamente pe care pacienții le pot lua și care pot duce la un ficat gras non-alcoolic, mai spune chirurgul: „De exemplu, citostaticele sau amiodarona la pacienții cardiaci. La acești pacienți este foarte important regimul igieno-dietetic. Nu există un tratament standard“.

În principiu, dacă în timp nu apare o fibrozare a ficatului sau nu apar modificări ireversibile la nivelul acestui organ, steatoza se poate ameliora și nu prin tratament medicamentos, ci pur și simplu printr-un regim igieno-dietetic în care se evită consumul de alcool, se revine la o greutate normală, glicemia este controlată și diabetul, tratat.

Pericolul fructelor dulci

Medicul recomandă maximă atenție în fața consumului exagerat de fructe dulci cum sunt, de exemplu, strugurii, bananele și unele mere: „Strugurii sunt cei mai riscanți pentru că au cea mai mare cantitate de zahăr. Foarte mulți oameni neglijează acest aspect și mănâncă fructe dulci în cantități mari spunând că sunt foarte sănătoase. Sigur, este foarte sănătos să mănânci fructe proaspete, dar, dacă faci exces, ajungi la steatoză hepatică. Și ca să nu ajungem, trebuie să avem o măsură în toate. Putem consuma, de exemplu, banane mai puțin coapte sau mere nu foarte dulci, din cele recomandate pentru diabetici. La fel, mierea nu este bine să o consumăm în cantități mari, pentru că are același efect ca și fructele dulci. Ce înseamnă cantități mari? O linguriță de miere pe zi sau două nu au de ce să fie periculoase, dar dacă golim borcanul cu miere, se schimbă situația”, avertizează medicul chirurg.

Așadar recomandarea omniprezentă „Pentru o viață sănătoasă, mâncați zilnic fructe și legume“ trebuie adaptată, atrage atenția medicul: „Legumele nu sunt periculoase, pentru că nu au zahăr în exces. Dar fructele dulci au fructoză și, în cazul excesului, aceasta se depune în ficat. Oamenii trebuie îndrumați în această direcție. Nu mănânc un kilogram de struguri pe zi, ci mănânc, mai bine, citrice, gutui, în acest sezon”.

Pacienții depistați cu steatoză ar trebui să evite cât mai mult consumul fructelor și alimentelor dulci până revin la o greutate normală, valorile glicemiei se normalizează și regimul de viață devine unul sănătos. Acest regim va da timp ficatului să se regenereze, explică specialistul.

Chirurgia obezității se face laparoscopic

Alimentația bogată cantitativ, grasă și dulce este cea responsabilă de apariția obezității. „Obezitatea nu mai este ceva rar: 35%-40% din populație suferă. Înainte de a atinge diversele grade ale obezității, însă, suntem supraponderali, iar acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. Este foarte ușor să ne îngrăsăm și foarte greu să slăbim. Foarte mulți pacienți, cu toate regimurile alimentare pe care le recomandă nutriționiștii, nu reușesc să slăbească, ba ajung într-o situație și mai dificilă fiind siliți în cele din urmă să apeleze la intervențiile de chirurgie bariatrică pentru a putea atinge o greutate normală. Și aici trebuie spus ceva, și anume că intervențiile de chirurgie bariatrică nu sunt operații estetice. Obezitatea este o boală care determină sau agravează o serie de afecțiuni pe care pacientul le are dinainte, mă refer la diabet, la afecțiuni cardiace, la afecțiuni ostoarticulare. Un pacient care apelează la chirurgie bariatrică nu este un pacient care vrea să arate bine, ci un bolnav care vrea să evite apariția altor afecțiuni sau tratarea celor existente”, subliniază chirurgul.

În funcție de indicele de masă corporală – peste 35-40 fiind egal cu obezitatea de gradul III – indice care are legătură cu greutatea și înălțimea pacientului, el se poate califica pentru intervenție de chirurgie bariatrică, în condițiile în care o acceptă.

Sub indicele de 35 nu există această indicație decât dacă anumite afecțiuni asociate necesită o intervenție chirurgicală – de exemplu, o interveție pe coloană, sau una la nivelul genunchiului. În aceste situații, este necesară o scădere chiar și mai mică în greutate, de 10-20 de kilograme, pentru a îmbunătăți rezultatele postoperatorii.

Pentru pacienții supraponderali care-și doresc să slăbească există varianta balonului gastric, explică medicul chirurg: „Este un fel de capsulă care se înghite pur și simplu cu apă. Nu se face anestezie. Când capsula ajunge în stomac, este controlată radiologic pentru a vedea dacă este bine poziționată. După care, capsula se umple cu o cantitate de ser fiziologic. După patru luni, lichidul din balon se elimină în stomac, iar ulterior, balonul este îndepărtat prin materiile fecale. Această metodă total neinvazivă poate să asigure o scădere de 10%-15% din greutatea inițială a pacientului”. În toată această perioadă, mai spune chirurgul, pacientul are nevoie să fie monitorizat de un nutriționist.

Pacienții cu obezitate de gradul III pot alege între intervenția pentru micșorare de stomac și gastric bypass. „Cea mai des folosită metodă în momentul de față este gastric sleeve – micșorarea stomacului. Se face pe cale laparoscopică și există o mare experiență atât în privința tehnicii chirurgicale, cât și a materialelor folosite, managementului și rezultatelor la distanță. Există și la noi în țară echipe chirurgicale foarte bine antrenate pentru această chirurgie bariatrică și rezultatele sunt foarte bune”, mai spune dr. Lucian Alecu.

După chirurgia bariatrică, se reglează glicemia și tensiunea

Atât înainte, cât și după intervenția de gastric sleeve, care presupune îndepărtarea a 80% din stomac, pacientul este îndrumat de o echipă medicală multidisciplinară din care face parte, pe lângă chirurg, și un nutriționist, precum și un psihoterapeut. Îndrumare care se face pe parcursul unui an.

Pacientul este învățat ce înseamnă regimul alimentar sănătos, să mănânce puțin, ce trebuie și cât trebuie. „Dacă pacienții respectă toate indicațiile echipei, atunci rezultatele sunt foarte bune. Cei care sunt bine monitorizați ajung la pierderi spectaculoase în greutate, își schimbă stilul de viață și arată cu totul altfel când se uită în oglindă. Redevin cei care au fost cândva. Însă, repet: e foarte important ca pacienții să fie manageriați în toată această perioadă de un an de către echipa medicală”, mai spune medicul chirurg.

Cât privește bypass-ul gastric, aceasta este, practic, o reintervenție efectuată la acei pacienți care nu au slăbit suficient prin gastric sleeve sau s-au îngrașat la loc. „Bypass-ul este o intervenție mai complexă care asociază un risc mai mare de complicații postoperatorii decât cea de micșorare a stomacului. Și are o altă caracteristică: în timp ce gastric sleeve este o procedură restrictivă, gastric bypass este o procedură care implică malabsorbția. Adică scoate din circulație un segment de intestin subțire și, în acest fel, alimentele parcurg o distanță mult mai mică de intestin, iar substanțele nutritive nu pot fi absorbite într-o cantitate atât de mare precum cea inițială. Din acest motiv, gastric sleeve este mult mai indicat, pentru că nu modifică anatomia și fiziologia organismului”, explică medicul chirurg.

Mulți pacienți care trec prin intervențiile de chirurgie bariatrică și revin la o greutate normală constată cu surprindere că valorile glicemiei revin la normal și nu mai trebuie să facă tratament pentru diabet, constată că nu mai au hipertensiune și valorile tensiunii sunt în limite normale și nu mai trebuie să facă tratament, explică medicul: „Nu mai vorbesc de faptul că nu-i mai dor genunchii, nu-i mai doare coloana, pentru că nu mai este această greutate enormă care apasă pe coloană și pe articulații“.

Trei calități ale unui medic bun

Alegerea unei echipe medicale competente și a unor medici buni sunt esențiale în rezolvarea patologiilor chirurgicale care țin de sistemul digestiv. Nu de puține ori, subliniază chirurgul, pacienți care au ales să se opereze în străinătate prin chirurgie bariatrică, de exemplu, au ajuns să dezvolte complicații rezolvate în cele din urmă în clinicile private din România. Pentru că și la noi sunt medici foarte buni și clinici excelente.

Dincolo de pregătirea profesională continuă necesară unui medic bun, consideră dr. Alecu, el mai trebuie să aibă și un caracter frumos și să fie empatic cu pacienții. „Cred că aceste trei calități ar trebui să nu lipsească. Un medic bine pregătit profesional este cel care pe tot parcursul său profesional citește și se documentează permanent în domeniul pe care îl practică, pe lângă formarea de bază pe care o are. Pentru că pregătirea unui medic nu încetează niciodată. Și el trebuie să aibă capacitatea de a ține pasul cu toate aceste schimbări. Un exemplu foarte bun este apariția chirurgiei laparoscopice la noi în țară. Foarte mulți medici chirurgi erau medici de chirurgie deschisă. Iar saltul către chirurgia laparoscopică a întâmpinat rezistență. Era o tehnică nouă, o altă cale de abord și era foarte greu pentru un chirurg care a lucrat multă vreme în chirurgia deschisă să treacă la cea laparoscopică”, exemplifică medicul chirurg.

Noua metodă a fost foarte mult promovată de chirurgii tineri, mai ales că unii au avut și șansa unor profesori care i-au sprijinit și îndrumat, mai spune dr. Alecu: „Când eu și colectivul meu am pornit pe calea chirurgiei laparoscopice, în anul 1997, având o dotare tehnică de excepție în spitalul în care am lucrat, am fost foarte puternic sprijiniți de doi profesori: regretatul profesor Corneliu Dragomirescu și regretatul profesor Sergiu Duca, primul din București, al doilea din Cluj-Napoca. Ei, împreună cu tinerii medici care erau foarte entuziaști, ne-au ajutat fantastic de mult să învățăm și să progresăm în chirurgia laparoscopică”.

Instruirea continuă a medicului este în beneficiul pacientului care ar trebui tratat aplicând cele mai noi cunoștințe în domeniu și cea mai nouă tehnică pe care medicul o are la dispoziție.

Caracterul contează cât pregătirea profesională

Un medic bine instruit este un medic bun doar dacă are și un caracter frumos, mai spune medicul chirurg: „Un caracter frumos înseamnă să fii un om non-conflictual, să colaborezi cu ceilalți colegi și să nu-i consideri mai slab pregătiți. Mândria este o mare capcană și dacă am reuși să renunțăm la ea, lucrul acesta ne-ar ajuta foarte mult. Dar este foarte greu să devii un om smerit în condițiile în care peste tot vezi numai mândrie. Dacă am fi însă niște oameni smeriți, nu ne-ar mai interesa atât ce face un coleg sau celălalt. Iar dacă un coleg ar greși, l-am ajuta, nu l-am vorbi de rău. Pentru că suntem oameni și oricine poate greși. Ar trebui să-i ajutăm pe cei din jurul nostru, fără să așteptăm vreo recompensă. Un om care nu înțelege toate acestea, oricât de bun profesionist ar fi, este foarte nociv pentru colectiv. Iar în ceea ce privește empatia, noi, oamenii, trebuie să fim capabili să iubim. Când pacientul vine la medic, nu are doar o boală fizică. Are și una a sufletului. Și, în paralel cu tratamentul pentru boala fizică, trebuie să poți să înțelegi suferința pacientului, să fii alături de el și cu răbdare și înțelegere să poți să-i vindeci si sufletul. Pe cât se poate”, încheie dr. Lucian Alecu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife