#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

Oncologia este un domeniu fluid, în permanentă evoluție, mai ales în ceea ce privește tratamentele, și nicidecum unul sumbru, așa cum poate fi perceput din exterior, spune dr. Victor Nimirceag, medic specialist oncolog în cadrul Clinicii MedLife Polisano din Sibiu. De altfel, în această specialitate, un medic bun este mereu la curent cu cele mai noi descoperiri, colaborează bine cu toți colegii din celelalte specialități conexe, tratează boala, dar, în același timp, tratează și suferința cauzată de boală. Și, nu în ultimul rând, caută întotdeauna soluții, chiar și atunci când pare că nu există. Uneori, rezultatele sunt surprinzătoare.

Dr. Victor Nimirceag este un medic tânăr, bine pregătit și entuziast. Consideră că oncologia este o specialitate frumoasă și nicidecum una sumbră, așa cum pare din afară. Mizează pe adevăr în relația cu pacienții săi, pe care și-o construiește pe termen lung. A ales să rămână în România, deși doi dintre frații săi – tot medici – au plecat în afara țării. Argumentele lui: aici are prietenii, familia, limba română și, nu în ultimul rând, pacienții pe care-i îngrijește și cărora le insuflă speranță.

„În oncologie discutăm de multe ori despre vindecare sau soluții pe termen lung“

Ceea ce l-a atras pe dr. Nimirceag la oncologie a fost tocmai faptul că tratamentele au evoluat foarte mult și astăzi se poate vorbi despre vindecare sau despre soluții pe termen lung deși, cu mai mulți ani în urmă, era asociată inevitabil cu lipsa speranței. E interesant să le poți schimba oamenilor perspectiva despre cancer, să ai un impact pozitiv asupra psihicului pacientului de la prima discuție. Pentru că pacientul poate să vină deznădăjduit, cu acest diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, să plece cu gândul că, și dacă nu se vindecă, pentru boala lui există soluții. Și că are pe cineva care îl ajută și îl susține. E foarte satisfăcătoare interacțiunea cu pacienții“, spunemedicul oncolog.

De ce nu a plecat din țară

Deși are doi frați medici plecați din România – medic de medicină internă și psihiatru – dr. Nimirceag spune că nu a fost tentat să emigreze: „Frații mei sunt cu 15, respectiv 18 ani mai mari decât mine. Mai am o soră, studentă la Medicină și ea. Când frații mei au plecat din România, au plecat de foame. Dar acum condițiile pentru medici s-au îmbunătățit. Diferența dintre România și Vest nu mai este atât de mare. Aici ai parte de multă satisfacție în relația cu pacienții“, precizează el.

Iar în cadrul MedLife, unul dintre principalele avantaje este că se găsesc rapid soluții pentru pacienți. „La MedLife avem navigator pentru pacienți, care face posibil accesul foarte rapid al pacienților nou diagnosticați la consult de specialitate și la investigații”, explică medicul.

Cele mai frecvente tipuri de cancer cu care ajung pacienții la medicul oncolog se aliniază, în mare, la incidența globală. Este vorba despre cancerul de sân, de plămâni, colorectal, de prostată. „Pacienții vin într-un stadiu de diagnosticare foarte variabil. Se întâmplă uneori să vedem un pacient cu cancer de prostată în stadiu incipient, urmat de unul cu cancer pulmonar în stadiul patru. Dacă în cazul primului putem chiar să recomandăm o supraveghere activă – adică să nu facem niciun fel de tratament, pentru că boala are un prognostic foarte bun chiar și în lipsa tratamentului, uneori, în cancerul pulmonar în stadiul patru prognosticul este foarte prost. Este o cu totul altă discuție, deși ambii pacienți au cancer. Tratamente există, dar trebuie începute cât mai repede și cât mai agresiv”, completează dr. Nimirceag.

Lucrul de care se ferește medicul oncolog este acela de a le spune pacienților lui că nu mai e nimic de făcut: „Sunt pacienți cărora nu poți să le spui în mod cinstit că boala lor e una cronică, pentru că ei vor muri de boala asta în următoarele luni sau cel mult un an. Mă feresc foarte, foarte tare să spun vreodată că nu mai avem nimic de făcut. Tot timpul avem ceva de făcut. Tot timpul putem îmbunătăți ceva sau într-un fel să îndreptăm situația, să căutăm soluții“, mărturisește medicul oncolog.

„E foarte greu să faci predicții individuale“

Dintre tipurile de cancer, cel de pancreas și glioblastomul (un cancer cerebral) sunt cele mai agresive, cu un prognostic prost pentru pacient. Aici se ajunge la o discuție foarte importantă, care trebuie nuanțată, spune medicul – cea a supraviețuirii. „Oamenii au tendința să se uite la supraviețuirea mediană pentru o anumită boală, într-un anumit stadiu și să traducă informația respectivă. Dar supraviețuirea mediană cea mai scurtă – de până într-un an – în cancerul pancreatic metastatic, de exemplu, nu înseamnă că omul mai are de trăit un an de la diagnostic. De fapt, îmi spune foarte puține despre omul care este în fața mea la consultație. Și rolul meu este să mă feresc de la a-i da asemenea informații deznădăjduitoare, cum ar fi să-i spun că mai are șase luni de trăit. În primul rând, asta este incorect, pentru că nu știu cât mai are el de trăit și în al doilea rând, nu cred că-i folosește la nimic, doar l-aș bulversa“, consideră medicul.

De asemenea, în oncologie, cum echipa medicală este în continuă căutare de soluții, se pot obține și rezultate surprinzătoare. „Am în minte un pacient cu glioblastom pe care l-am văzut săptămâna trecută, boală la care prognosticul median este foarte prost și omul este în viață la șase ani după tratament“, spune dr. Nimirceag.

Cel mai tânăr pacient pe care l-a tratat a avut 18 ani și cancer testicular, deși e foarte rar, în general, ca tinerii să facă cancer: „Însă boala are prognostic bun și răspunde bine la terapie“.

Unul dintre cancerele la care terapia a evoluat spectaculos în ultimii ani, adăugând ani buni de viață pacienților este melanomul. Sunt disponibile în prezent două tratamente foarte bune: tratament molecular țintit și imunoterapie. „Prognosticul este foarte bun. Cinstit este și să le spunem oamenilor că asta nu înseamnă că îi vindecăm, dar discutăm de ani de zile de control al bolii și în unele situații, control pe termen foarte lung. Cu tratamentul molecular supraviețuirea mediană este de până la cinci ani. În general, progresele oncologice vin gradual. Cu fiecare nou tratament descoperit, cu fiecare strategie de tratament îmbunătățită, mai câștigăm, în medie, câteva luni. Sigur, discutăm de boală metastatică, nu discutăm de cancere operabile sau care răspund la radioterapie și pe care le tratăm cu viză curativă“, precizează medicul.

Un caz dificil

Dr. Nimirceag rememorează un caz care l-a impresionat în mod deosebit: „A fost un domn cu un cancer pancreatic în stadiu metastatic. Și a trebuit să avem o discuție mai lungă și dificilă, să-i spun că boala nu mai răspunde la tratamentul pe care l-am administrat până în momentul respectiv. Și că, luând în considerare și starea lui generală de sănătate, rezultatul analizelor, precum și câtă energie mai avea corpul lui, cel mai probabil se afla în ultimele luni de viață. Omul acela avea 50 de ani, dar nu asta era partea cea mai dificilă. Lucrul care m-a dat peste cap și m-a făcut să-mi fie într-adevăr greu să-mi păstrez mintea limpede a fost când am aflat că pacientul are o fetiță de 6 ani – vârstă pe care o avea și băiețelul meu. Și mai mult decât atât, pacientul provenea dintr-un medicu defavorizat, mama fetiței îi părăsise și el era singurul îngrijitor al ei.”

Ce înseamnă un oncolog bun

Experiența de până acum l-a făcut pe dr. Nimirceag să înțeleagă că un oncolog bun este o combinație delicată. Pe de o parte trebuie să fie la zi cu informațiile despre cele mai noi tratamente, iar acestea se schimbă mereu, ceea ce e un lucru bun. „Dar este un efort, pentru că noile tratamente pot fi diferite de cele de acum șase luni. Trebuie să citești zi de zi pentru a fi la curent cu partea științifică. Și mai ai nevoie de o minte limpede care să gândească la rece. Ceea ce înseamnă că trebuie să-ți păstrezi gândirea logică și calmă chiar și atunci când ai de-a face cu situații dramatice, cu suferință foarte mare, cu pacienți tineri cu prognostic prost, care au copii mici. Sunt situații care îți pot sfâșia inima și în cazul ăsta, tu ești cel care trebuie să-și păstreze mintea limpede și care trebuie să vină cu soluții logice și raționale. Nu, nu poți să zaci copleșit de emoții și totuși trebuie un pic să cobori în suferința pacientului împreună cu el, pentru că altfel devii cumva insensibil. Devii prea dur, devii cinic”, consideră medicul.

Faptul că are și pregătire de specialitate în îngrijiri paliative îl ajută foarte mult să rămână echilibrat: „Mi se pare că mă ajută să fiu un medic mai bun pentru pacienții mei. Pentru că mă gândesc nu numai să tratez cancerul, să lupt cu dușmanul comun al meu și al pacientului, ci să tratez și suferința care e dată de prezența cancerului“.

Fără îndoială că în oncologie, rezultatele cele mai bune vin din munca în echipă: „Este esențială. Nu poți fi un oncolog bun fără să colaborezi îndeaproape cu toți colegii. Ai nevoie de colaborare ca de aer. Și am o colaborare foarte bună cu imagistica, cu anatomia patologică, cu chirurgia, cu radioterapia și cu o grămadă de alte specialități. Pentru că tratamentele în cancer sunt de cele mai multe ori multimodale. Adică atacăm cancerul din mai multe direcții, cu mai multe arme. Și eu știu să mânuiesc tratamentul sistemic, chimioterapie, imunoterapie. În schimb, dacă nu mă coordonez foarte bine cu colegii de la chirurgie, radioterapie, tratamentele nu vor fi optime. Vor fi tratamente, dar nu cel mai bun tratament. Și pe lângă asta, dacă nu am o colaborare foarte bună cu imagistica, cu cei care interpretează CT-uri ori RMN-uri și cu anatomia patologică – care sunt medicii care îmi dau de fapt diagnosticul și mulțumită lor știu ce boală tratez – rezultatele vor fi mediocre sau proaste. Deci am nevoie de colaborare cu colegii, lucru care se întâmplă în clinica în care lucrez. Ne întâlnim o dată pe săptămână și discutăm cazurile mai dificile. Rezultatul este un tratament de mai bună calitate și cu o rată mai mare de succes, în beneficiul pacientului.”

Relația cu pacienții – una pe termen lung

Una dintre cele mai mari satisfacții ale medicului oncolog este relația pe care o leagă cu pacienții pe termen lung. „Acest lucru m-a atras când mi-am ales specialitatea. O vreme, am fost voluntar la SMURD și acolo totul se întâmpla foarte repede. Te impresiona situația în care găseai omul respectiv, te mișcai cât puteai de repede să-l stabilizezi și să-l duci la spital, după care nu mai știai ce s-a întâmplat cu el. În oncologie, relația e pe termen lung“, apreciază medicul.

La primele consultații pacienții vin cu neîncredere, cu temeri, subliniază dr. Nimirceag: „Sau au citit pe Google care ar fi tratamentul corect și vin să-mi explice cum ar trebui să interacționăm. Relația poate porni greu, dar pacienții care rămân la mine rămân pentru că ne construim o relație de încredere unul în celălalt. Și după ce stabilim că nu ne mințim, nu le ascund veștile atunci când le am, chiar dacă sunt proaste. Pacienții se pot baza pe mine că le spun adevărul, iar dacă nu le spun veștile proaste înseamnă chiar că nu sunt vești proaste. Nu rămân cu temerea aia că medicul sigur știe ceva rău și nu mi-a zis”, încheie dr. Victor Nimirceag.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife