Există în prezent peste 370.000 de prosumatori în România, dintre care peste 140.000 au baterii de stocare a energiei, potrivit datelor ANRE.
Și într-o perioadă în care facturile la electricitate încep să crească din nou, românii se uită din ce în ce mai mult la investițiile în sistemele fotovoltaice pentru a-și produce singuri o parte din electricitatea necesară.
Ca să înțelegem rentabilitatea unei baterii de stocare a energiei, trebuie să pornim de la mecanismul economic de bază.
Un sistem fotovoltaic fără baterie produce o mare cantitate de energie la prânz, când consumul casnic este mic. Acest surplus de energie este injectat în rețea în timpul zilei.
Bateria te protejează exact când curentul e mai scump
Dar ce se întâmplă seara, când lumea se întoarce acasă de la serviciu și începe să consume energie (aprinde becurile, deschide televizorul, pornește mașina de spălat, își pune la încărcat mașina electrică)? Seara, când panourile nu mai produc, ne luăm energia din rețea, dar la un preț mult mai mare.
Aceasta deoarece, atunci când cumperi energie din rețea, la prețul propriu-zis al energiei se mai adaugă și alte costuri: tarife de rețea, de distribuție, de transport, de sistem, certificate verzi, taxe la stat, care costă cel puțin încă pe atâta față de prețul energiei.
Cu alte cuvinte injectezi energia la un preț în timpul zilei și o cumperi la un preț mai mult decât dublu seara, când ai cu adevărat nevoie de ea.
Aproape că îți dublezi cantitatea de energie proprie din totalul energiei folosite
Fără baterie, autoconsumul tipic (energia produsă pe care o folosești direct) este de 30-50% din producție, arată o analiză a site-ului despre-energie.ro, o platformă dezvoltată de companiile E.ON România și Delgaz Grid.
Cu o baterie, autoconsumul crește la 60-90%, pentru că energia produsă ziua este stocată și consumată seara și noaptea, în loc să fie vândută ieftin și răscumpărată scump.
Altfel spus, vei consuma doar 10%-40% din rețea și restul de le tine.
Dacă prețul energiei va crește, evident va crește și economia pe care o faci
Specialiștii consultați de HotNews au calculat beneficiile bateriilor de stocare având în vedere un preț mediu de furnizare a energiei de 1,35 lei pe kWh.
Ce face efectiv bateria este să-ți permită folosești mai mult din propria energie, evitând să cumperi de la furnizor la preț întreg. Diferența dintre prețul la care ai fi cumpărat energia (aproximativ 1,35 lei/kWh la furnizare) și prețul la care ți-ai fi vândut surplusul (adesea 0,15-0,50 lei/kWh, dar poate fi și mai mare) este câștigul real per kilowatt-oră stocat și autoconsumat. Cu cât această diferență este mai mare, cu atât bateria se amortizează mai repede.
Cât costă o baterie
Un modul de baterie LiFePO4 de 10 kWh costă, la furnizorii din România, între aproximativ 8.000 și 13.500 lei cu montaj inclus pentru modelele de bază și de gamă medie, și poate urca la 17.000–24.000 lei pentru sistemele premium (cu BMS avansat, garanție extinsă, comunicare cu invertorul și backup garantat).
Investiția inițială costă dacă ai un invertor on-grid clasic (care permite doar livrarea surplusului de energie în rețea), întrucât va trebui să adaugi și un invertor hibrid (care permite și stocarea energiei) sau un dispozitiv de cuplare AC.
Cum evaluăm rentabilitatea
Cea mai riguroasă metodă de a evalua rentabilitatea este să calculezi cât te costă un kilowatt-oră trecut prin baterie, pe toată durata ei de viață. Calculul arată așa:
O baterie LiFePO4 de 10 kWh, cu 6.000 de cicluri garantate și o adâncime de descărcare (DoD) de 90%, stochează pe durata de viață:
10 kWh × 90% × 6.000 cicluri = 54.000 kWh utili.
La un cost de 20.000 lei (sistem premium), costul per kWh stocat este:
20.000 ÷ 54.000 = aproximativ 0,37 lei/kWh.
La un modul mai accesibil de 10.000 lei, costul per kWh stocat este:
10.000 ÷ 54.000 = circa 0,19 lei/kWh.
Comparat cu prețul energiei din rețea, fiecare kWh stocat în baterie și consumat din ea în loc să fie cumpărat de la furnizor economisește diferența dintre 1,35 lei/kWh (cumpărare) și 0,19-0,37 lei/kWh (costul stocării), adică aproximativ 0,98-1,16 lei pe kilowatt-oră. Rezultă o economie de aproximativ 98-116 lei pentru fiecare 100 kWh consumați din baterie.
Cam 300 de zile din an folosești bateria
Pe hârtie, dacă bateria ar trece printr-un ciclu complet de încărcare-descărcare în fiecare zi, ar economisi zeci de mii de lei pe durata de viață, mai mult decât costul ei.
Acesta este argumentul economic de bază al stocării, care presupune că bateria se golește și se umple complet în fiecare zi, însă specialiștii subliniază că acest lucru este doar teoretic.
Iarna, în zilele înnorate și în perioadele când pleci de acasă, bateria este folosită parțial sau deloc. Numărul real de cicluri anuale este adesea sub 300, nu 365, ceea ce prelungește amortizarea.
Așadar merită să investești în baterii, fără subvenții?
În 2026, în România, fără subvenție și în condiții normale de utilizare, o baterie se amortizează lent. O baterie de 10 kWh crește autoconsumul cu 25-40 de puncte procentuale, ceea ce generează o economie suplimentară de aproximativ 1.200-2.000 lei pe an.
Împărțind costul la economia anuală, rezultă un payback care variază mult în funcție de prețul bateriei:
- pentru un sistem premium (20.000-30.000 lei), amortizarea ajunge la 12-20 de ani, comparabilă cu sau chiar peste durata de viață garantată a bateriei (de regulă 15 ani);
- pentru un modul accesibil (8.000-13.500 lei), payback-ul coboară spre 6-11 ani, ceea ce începe să aibă sens din punct de vedere economic.
Concluzia specialiștilor este că, pe cont propriu, fără sprijin, bateria se justifică economic mai greu, mai ales dacă alegi un sistem premium scump.
Cu alte cuvinte, dacă privești bateria strict ca pe o investiție financiară care trebuie să se amortizeze rapid din economia la factură, în multe cazuri, la prețurile din 2026 și fără sprijin, marja de rentabilitate e subțire.
Asta nu înseamnă că bateria e o alegere proastă, înseamnă doar că rentabilitatea ei depinde de câțiva factori care pot schimba radical ecuația, cum ar fi subvențiile de la stat.
Casa Verde Baterii 2026
Prin programul de finanțare Casa Verde Baterii 2026, Guvernul a alocat un buget de 400 de milioane de lei dedicat exclusiv bateriilor de stocare pentru prosumatorii existenți, cu un voucher de până la 15.000 lei per beneficiar, sub formă de finanțare nerambursabilă (banii ajung direct la instalator după recepția lucrării).
Impactul acestei subvenții asupra rentabilității este important. Un voucher de până la 15.000 lei poate acoperi integral sau aproape integral costul unui modul de baterie de gamă medie, sau o bună parte dintr-un sistem premium.
Reducând investiția netă la câteva mii de lei, payback-ul coboară din zona de 10-20 de ani spre 2-5 ani, uneori chiar mai puțin. Practic, subvenția este elementul care transformă bateria dintr-o investiție cu un grad redus de rentabilitate într-una clar rentabilă.
Ghidul de finanțare al acestui program a fost deja publicat în Monitorul Oficial, iar înscrierile ar putea începe în octombrie, potrivit ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu.
Cum putem deveni traderi de energie
Un alt factor care contează când calculăm rentabilitatea bateriei este mai tehnic și se numește arbitrajul tarifar pe intervale orare. În acest fel, prosumatorul poate avea un rol activ pe piața de energie, nu doar la el acasă. Condiția este că aibă un contract diferențiat pe intervale orare.
Mecanismul este următorul: încarci bateria din rețea în intervalele cu tarif mic (de regulă noaptea) și o descarci înapoi în rețea în intervalul de vârf, seara, când tariful este mare. Practic, devii un mic trader de energie cumpărând ieftin și vânzând mai scump.
La un tarif de aproximativ 1,5 lei/kWh în vârful de seară și 0,9 lei/kWh noaptea, o baterie de 10 kWh poate economisi 180-220 lei pe lună numai prin arbitraj și autoconsum combinate. Avantajul arbitrajului este că funcționează tot anul, inclusiv iarna, când producția solară e mică.
Chiar dacă panourile nu îți umplu bateria, o poți încărca noaptea la tarif redus și o descarci în vârful de seară. Astfel, bateria lucrează în două moduri: vara stochează energie solară gratuită, iarna face arbitraj pe tarifele de rețea. Această dublă utilizare crește numărul de cicluri anuale valorificate și, implicit, îmbunătățește amortizarea.
Când nu are rost să-ți montezi baterie de stocare a energiei
Există câteva repere care ne ajută să ne decidem să nu facem investiția.
- Dacă ești acasă preponderent ziua și consumul tău coincide cu producția solară. În acest caz autoconsumul e deja ridicat fără baterie, iar aceasta ar sta neutilizată.
- Nu merită dacă furnizorul tău compensează surplusul la un preț apropiat de cel de vânzare: beneficiul suplimentar al bateriei devine prea mic pentru a justifica investiția.
- Nu merită, ca decizie strict financiară, dacă alegi un sistem premium scump fără să accesezi nicio subvenție și fără să ai tarif diferențiat pentru arbitraj. Payback-ul poate depăși durata de viață a bateriei.
- Nu merită să supradimensionezi: o baterie prea mare, care nu se golește complet în fiecare zi, prelungește mult amortizarea. Mai bine o capacitate potrivită consumului tău real de seară (regula uzuală: 1-2 kWh de baterie per kWp de panouri instalați).
Ceva util despre „ce scrie în instrucțiuni”
Un sfat tehnic important: nu confunda puterea cu energia stocată. În oferte vezi valori de tipul „5 kW / 10 kWh”, unde kW arată puterea pe care bateria o poate livra la un moment dat (dacă poate susține consumatorii), iar kWh arată cât timp îi poate susține. O baterie de 5 kW / 10 kWh livrează maximum 5 kW și stochează 10 kWh; la un consum de 2 kW, îți susține casa aproximativ 5 ore. Verifică ambele valori în ofertă, nu doar capacitatea.
Concluzia concordantă a specialiștilor consultați de HotNews este că merită să ne instalăm baterii, dar nu automat și nu pentru toată lumea. Cel mai mult contează profilul de consum, prețul pe care îl avem la energie și dacă reușim să ne calificăm pentru finanțare de la stat prin programul Casa Verde Baterii.
