Mesaj transmis europarlamentarilor de către un eurodeputat PSD: Numirea Laurei Kovesi la șefia Parchetului European, un pericol ca aceasta să folosească metodele abuzive la nivel european
Numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european ar reprezenta un pericol ca aceasta să folosească metodele abuzive la nivel european, le scrie un europarlamentar PSD colegilor săi din Parlamentul European, mesajul acestuia fiind postat de europarlamentarul PNL Siegfrid Mureșan. Mesajul este semnat „Emilian”. Singurul europarlamentar PSD cu acest nume este Emilian Pavel. El mai spune că fosta șefă a DNA „și-a creat imaginea unui cruciat al justiției și, mai periculos decât atât, a unei persoane fără de care justiția nu este posibilă”.
Mesajul prin care europarlamentarul PSD Emilian Pavel încearcă să îi convingă pe colegii săi din Parlamentul European să respingă candidatura fostei șefe a DNA la funcția de procuror-șef european a fost postat pe Facebook de Siegfrid Mureșan.
„Iată cum lucrează PSD – ul împotriva intereselor României: un europarlamentar PSD încercând să afecteze șansele doamnei Kovesi de a ajunge procuror european”, a scris Mureșan.
În mesajul transmis europarlamentarilor și publicat de Siegfrid Mureșan, europarlamentarul PSD Emilian Pavel susține că fosta șefă a DNA este investigată în 18 dosare penale, fiind acuzată de intimidarea magistraților și chiar de fapte de corupție, că și-a fabricat o inteligentă campanie media sau că și-a creat imaginea unui cruciat al justiției și, chiar mai periculos decât atât, a unei persoane fără de care justiția nu este posibilă.
Cele mai relevante idei din mesajul transmis europarlamentarilor de către Emilian Pavel:
- Recent am primit informația că doamna Laura Codruța Kovesi, fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, este pe primul loc între cei trei candidați selectați pentru a fi aleși, pentru prima oară în istorie, în poziția de procuror șef al Parchetului European (EPPO).
- Ceea ce nu se știe însă este că doamna Kovesi este vizată în acest moment în nu mai puțin de 18 dosare de urmărire penală. Inspecția Judiciară din România a confirmat oficial acest număr ieri.
- Acuzațiile aduse doamnei Kovesi sunt de la intimidarea judecătorilor, a procurorilor, a martorilor și a avocaților, până la obținerea de denunțuri prin amenințare, la fabricarea de jumătăți de adevăruri și de fapte, și chiar până la corupție.
- Doamna Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA anul trecut, în urma unei decizii a Curții Constituționale, după o lungă serie de abuzuri comise de ea și de către procurorii din subordinea sa timp de șase ani. V-am transmis mai multe informații despre acest lucru într-un e-mail anterior.
- Cred cu tărie că dacă doamna Kovesi va fi numită procuror-șef european ar exista un pericol ca aceste metode abuzive să fie aplicate la nivel european. Aceste metode, repet, includ intimidarea judecătorilor, a procurorilor, a martorilor și a avocaților, fabricarea de jumătăți de adevăruri și de fapte și chiar corupție. În prea multe cazuri, acuzațiile ei sau ale procurorilor din subordinea sa au fost respinse de instanțe pe motiv de fapte inexistente.
- În ultimii ani, doamna Kovesi și-a creat o inteligentă campanie media, care a implicat amânarea urmăririi penale pentru fapte de corupție pentru cei din mass-media care au promovat-o (și care s-au dovedit vinovați, fiind condamnați de instanțe după plecarea ei din funcție), precum și fabricarea de acuzații împotriva celor care nu a susținut-o (declarați recent nevinovați de către instanțe).
- Doamna Kovesi și-a creat imaginea unui cruciat al justiției și, chiar mai periculos decât atât, a unei persoane fără de care justiția nu este posibilă.
- În calitate de deputat în Parlamentul European, regret că nu pot susține un român pentru a fi primul șef al Parchetului European, dar dacă nu v-aș prezenta aceste fapte, aș contribui la perpetuarea de minciuni, ceea ce știu că ar afecta UE în cazul în care această persoană ar fi numită.
Fostul procuror șef al DNA Laura Codruța Kovesi s-a calificat prima pe lista scurtă a candidaților pentru funcția de procuror european șef. Comisia de selecție constituită la nivel european a transmis lista scurtă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, care trebuie să aleagă procurorul european, șeful Parchetului European. Scrisoarea semnată de șeful panelului de selecție, Ulrike Haberl-Schwarz, este adresată astfel ministrului de justiție al statului care asigură Președinția Consiliului UE, nimeni altul decât Tudorel Toader, cel care a declanșat și obținut demiterea lui Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România. Astfel, Tudorel Toader ar putea să pună pe ordinea de zi a Consiliului JAI numirea viitorului procuror-șef UE.
Kovesi este urmată pe lista scurtă de 2 procurori: Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania).
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a reacţionat la selectarea pe primul loc a Codruţei Kovesi pentru poziţia de procuror-şef european, el spunând că îi va informa pe miniştrii de justiţie din UE despre „abuzurile” comise de fosta şefă DNA. „Cred că membrii Comisiei de selecţie nu cunosc abuzurile comise de către Laura Codruţa Kovesi în detrimentul cetăţenilor, în detrimentul statului de drept. În Franţa sau în Germania, un procuror nu ar putea să comită atâtea abuzuri, pentru că ar fi eliberat din sistemul judiciar”, a declarat ministrul.
Franța și Germania ar putea ajunge la un compromis pentru a o susține pe fost șefă a DNA Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, deși au propriii candidați pentru conducerea Parchetului european, a declarat, joi, la București, președintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. El a mai spus că a avut o întâlnire cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a susținut că nu el este cel care a revocat-o pe Kovesi de la conducerea DNA, ci președintele Klaus Iohannis. „De asemenea, domnul Toader a spus textual că <>”, a mai afirmat oficialul german.
Decizia de numire a noului procuror-șef european va trebui luată de Parlamentul European și de miniștrii celor 28 de state membre UE, reuniți în Consiliul UE (formatul JAI).