„Mi-am cerut dreptul la viață. Am câștigat, dar statul a făcut recurs”. Drama pacienților cu risc de moarte subită care se luptă să primească un tratament decontat
Luminița Mocanu a început să primească tratamentul cerut după ce a dat statul în judecată. A câștigat procesul în prima instanță, dar autoritățile au făcut recurs. Ea este unul din cei câteva mii de pacienți din România diagnosticați cu o boală gravă de inimă. Medicii spun că un tratament inovativ, decontat în țări din Europa, le poate schimba viața, însă la noi pacienții trebuie să îl plătească.
- Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă poate provoca moarte subită, dar boala este subdiagnosticată în România.
- Aproximativ 5.000 de pacienți pot fi eligibili pentru un nou tratament inovativ, care le oferă șansa la o viață normală, conform estimărilor medicilor.
- O donație care a asigurat medicamentul pentru câteva sute de pacienți s-a încheiat. Acum, mulți au rămas fără tratament și dau statul în judecată pentru a le fi decontat.
„Mergeam câțiva pași și oboseam”

Este și cazul Luminiței Mocanu, diagnosticată cu cardiomiopatie hipertrofică în anul 2022, când avea 54 de ani. De la vârsta de 50 de ani a început să meargă la cardiolog: „Nu mă simțeam bine”.
După diagnosticul primit acum 4 ani, boala i s-a agravat.
„Mergeam câțiva pași și oboseam. Medicul mi-a spus să fac cât mai puțină mișcare, pentru că am risc de moarte subită. Probabil că s-a văzut la ecografie obstrucția, obstrucția fiind foarte mare, și probabil că din această cauză mi-a spus că este risc de moarte subită”, spune Luminița Mocanu, într-un dialog cu HotNews.
Pentru că la acea vreme în România nu exista noul tratament, i s-a propus să se opereze. „Dar riscul să nu mă mai trezesc după anestezie, pentru că era o operație pe cord deschis, era foarte mare. Plus recuperarea foarte grea”, afirmă ea.
În 2025, medicul Luminiței Mocanu i-a spus că poate începe un tratament inovativ, pe care spitalul l-a primit ca donație. În septembrie anul trecut, ea a început acest tratament.
„A fost miraculos”
Efectul noului tratament „a fost miraculos”, spune ea, în dialogul cu HotNews. „Spun «miraculos» pentru că am început să duc o viață normală: nu mai obosesc, pot merge la muncă. Înainte de acest tratament mă gândeam că nici la muncă nu o să mai pot merge. Dar am putut duce o viață normală”.
„Toți cei care au acest medicament sunt norocoși. Le-a dat Dumnezeu încă o șansă la viață. Să poți să mergi, să poți să fii activ, să nu obosești. Nu mai puteam sa merg nici la piață, nu puteam să car nimic. Făceam câțiva pași și oboseam. Plus riscul de moarte subită. Era un stres uriaș, toată familia era dată peste cap. A fost horror”, adaugă Luminița Mocanu.
După un an de tratament, „la evaluare, am ieșit foarte bine”: „Nu mai era obstrucția. Nu mai aveam acea obstrucție. Toți medicii mi-au spus că nu ar mai fi fost același lucru dacă nu aveam medicamentul. Nu aș mai fi putut munci, nu aș mai fi putut face nimic. Este o pastilă care te face un om normal”.
A dat statul în judecată: „Pentru dreptul meu la viață”
Spune că în vara acestui an, când a aflat că donația se va termina și nu va mai primi medicamentul, a intrat în panică. Ea a dat statul în judecată pentru a-i deconta acest medicament. Spune că nu este singura și că au ajuns în instanță și alți pacienți cărora li s-a încheiat tratamentul din donație.
„Pentru dreptul meu la viață. Mi-am cerut dreptul la viață. Am câștigat, însă statul a făcut recurs. Recursul se va judeca acum, în decembrie.”
Luminița Mocanu spune că a avut și un frate în această situație: fratele său suferea de melanom și a dat și el statul în judecată, pentru tratament. „Din păcate, pentru el a fost prea târziu. A murit înainte să primească medicamentele”.
Femeia a câștigat procesul cu statul român, în primă instanță, și a început să primească tratamentul. Însă decizia primei instanțe a fost contestată de stat: „Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, toată lumea a făcut recurs”. Acum, ea așteaptă cu emoții recursul din luna decembrie.
Spune că a „ieșit mai ieftin” plătind un avocat care să o reprezinte la proces decât dacă și-ar fi cumpărat lunar tratamentul. În farmacie, acesta costă între 7.000 și 8.000 de lei pe lună. Luminița Mocanu spune că are un salariu de 5.000 de lei pe lună.
„Am plătit un avocat, dar primesc medicamentele pentru iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie. Nu mi-aș fi permis să le cumpăr”.
Medic: „În jur de 5.000 de pacienți ar putea fi eligibili pentru noul tratament”
România nu are statistici privind numărul de pacienți care suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, spune Robert Adam, medic cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” din București. La acest spital, în anul 2016, a fost acreditat primul centru de expertiză pentru boli cardiovasculare genetice rare din România.

„Însă studiile spun că una din 500 de persoane este afectată de cardiomiopatie, ceea ce înseamnă că în România există în jur de 40.000 de pacienți care suferă de această boală”, a spus medicul Robert Adam, într-o întâlnire cu pacienți care suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.
Două treimi dintre acești pacienți au o formă obstructivă de boală, mai spune medicul cardiolog Robert Adam: „Ceea ce înseamnă că ar trebui să avem, în România, în jur de 25-30.000 de pacienți cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă”.
În jur de 20% dintre pacienții cu forma de boală obstructivă sunt eligibili pentru noul tratament, decontat în alte țări din Europa. Dar nu și în România, mai spune medicul: „Dacă ar fi să avem 25.000 de pacienți în total, undeva la 5.000 de pacienți ar putea să fie eligibili pentru noul tratament pentru cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Ceea ce nu e deloc puțin”.
Donația
100 de pacienți ai Institutului de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” au primit o perioadă noul tratament, dintr-o donație, iar până la 200 de pacienți au primit tratamentul în alte centre.
„Însă această donație s-a terminat recent și nu mai avem medicamente pentru pacienți”, spune dr. Robert Adam.
„Evoluția pacienților a fost foarte bună sub tratament. Și toți pacienții pe care i-am inclus au spus că li s-a schimbat viața. Schimbarea este spectaculoasă, iar simptomele s-au ameliorat semnificativ: de la simptome severe, au trecut la o viață aproape normală”.
„Alții au spus: «Nici nu mi-am dat seama cât de rău mă simțeam, mi se limitase, ușor-ușor, toată activitatea». Iar cu tratament, simptomele trec și încep să ducă o viață normală”, povestește medicul.
În ultimele luni, majoritatea pacienților au întrerupt tratamentul, deoarece nu au bani ca să-l cumpere.
Dozele sunt ajustate în funcție de gravitatea bolii, iar costurile diferă de la pacient la pacient. Însă încep de la 1.500 de lei pentru o doză de tratament și pot ajunge până la 8.000 de lei lunar.
Alți pacienți au dat statul în judecată, iar unii dintre ei, printre care și Luminița Mocanu, au câștigat. În cazul ei, statul a făcut recurs.
Riscurile
L-am întrebat pe dr. Robert Adam ce riscuri există pentru pacienții care rămân fără tratament: „Există riscul ca simptomele să revină. Oboseala la efort sau la deplasare și acea senzație de sufocare”.
În plus, „boala asociază și un risc de moarte subită. Există acest risc de moarte subită, care, pe măsură ce boala evoluează, este posibil să crească. Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai mare risc: o dată, că previi un eveniment fatal. Și apoi, că pacientul ajunge să aibă o viață mai bună”.
În plus,adaugă el, „e posibil ca simptomele să fie chiar un pic mai puternice decât la început, dacă oprești tratamentul”.
Pentru pacienții cu cardiomiopatie, mai spune dr. Robert Adam, prima linie terapeutică este reprezentată de medicamente mai vechi, beta-blocante, „ușor accesibile”: „Din experiența mea și a colegilor mei, aceste medicamente nu reușesc să rezolve problemele. Obstrucția persistă, simptomele persistă. Chiar dacă se mai ameliorează, ele persistă”.
O parte dintre pacienți ajung ca singura soluție să fie chirurgia. Dar noile medicamente, care nu sunt decontate, îi pot scăpa de operație.
„Tratamentul există în farmacie, dar medicația e mai scumpă pentru că e o medicație nouă, și întotdeauna medicația inovatoare și de nouă generație e mai scumpă. Nu știu câți dintre pacienți și-ar permite acest tratament. Chiar dacă simptomele pot fi invalidante”.
„Accesul la o viață normală este discutat în termeni de privilegiu”
Asociația CardioGen, care reprezintă pacienții cu boli cardiace din România, a trimis în ultimele luni către autorități mai multe cereri și petiții pentru decontarea tratamentului, spune Monica Oancea, reprezentanta asociației:

„Avem o petiție care, în acest moment, a fost semnată de aproximativ 2.400 de oameni, atât pacienți, cât și familiile lor, colegi, prieteni sau pur și simplu oameni care înțeleg cât de important este accesul la tratament”.
În paralel, CardioGen derulează și o campanie de informare publică și de strângere de fonduri.
Monica Oancea spune și că în ultima perioadă a văzut „din partea unor reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate reacții care au adus în discuție costurile acestui tratament, considerat foarte costisitor pentru statul român”.
Însă reprezentanta asociației subliniază că „majoritatea pacienților cotizează lunar la sistemul de sănătate”: „Vorbim, în general, despre oameni de vârstă tânără, oameni care sunt activi în câmpul muncii și care, într-un timp relativ scurt, în câteva luni sau câțiva ani, ajung să aibă o activitate extrem de limitată, din cauza bolii”.
Costul lunar cu îngrijirea unui astfel de pacient, amintește Monica Oancea, se ridică la sume „semnificativ mai mari, dacă privim strict tranzacțional acest drept la sănătate, fără a mai pune în discuție și costul uman, personal și emoțional”.
În lipsa tratamentului, pacienții cu forme severe necesită mai des concedii medicale sau ajung frecvent în secțiile de primiri urgențe ale spitalelor, adaugă reprezentanta CardioGen.
Unii dintre pacienții diagnosticați cu această afecțiune ajung să se pensioneze pe caz de boală sau să fie încadrați în grad de handicap, necesită internări sau perioade lungi de recuperare. „Iar costurile pentru statul român, pentru îngrijirea unui astfel de pacient, devin semnificativ mai mari”.
În plus, spune Monica Oancea, accesul la acest tratament le-ar permite pacientilor „nu doar să aibă o viață cât mai aproape de normal, dar ar fi și în beneficiul statului, pentru că acea persoană rămâne activă în câmpul muncii și poate contribui în continuare economic, își poate plăti taxele, poate păstra un nivel similar de consum și aduce plus valoare inclusiv prin munca pe care o face”.
„În lipsa compensării tratamentului, mi s-a părut că accesul la viață normală este discutat în termeni de privilegiu și mai puțin ca un drept la sănătate și un drept la viață”, încheie reprezentanta Asociației CardioGen.
Lista de medicamente compensate este modificată periodic de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Modificările sunt aprobate prin ordin comun al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al ministrului Sănătății.
HotNews a întrebat Casa Națională de Asigurări de Sănătate când estimează că noul tratament pentru cardiomiopatie hipertrofică obstructivă va fi inclus pe lista medicamentelor compensate în România. Răspunsul instituției nu a venit, până la momentul publicării acestui articol.