Miclea versus Andronescu: Comparatie intre doua viziuni (invatamant preuniversitar) II

Urmare a interesului starnit de precedenta comparatie, Stefan Vlaston continua analiza, conform promisiunii facute, dupa aparitia codului Andronescu. Realizand o dezbatere publica ajutam organismele decidente sa aleaga calea cea mai buna. Urmeaza si comparatia intre viziunile mentionate si in universitar. In functie de intrebarile dumneavoastra, vom pune in oglinda si alte aspecte, in afara celor mentionate.

1. Structura invatamantului preuniversitar

Varianta Andronescu

Art. 8.

(1) Invatamantul obligatoriu este de 13 clase si cuprinde: grupa mare, pregatitoare pentru scoala, invatamantul primar – clasele I-IV, invatamantul secundar inferior, gimnazial – clasele V-VIII si invatamantul secundar superior, liceal – clasele IX-XII/XIII.

(2) Obligatia de a frecventa invatamantul obligatoriu la forma de zi inceteaza la varsta de 16 ani.

(3) Dupa implinirea varstei de 16 ani, tinerii pot finaliza invatamantul obligatoriu si in cadrul formelor de invatamant seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa, in conditiile legii.

Varianta Miclea

Art. 3 (1) Invatamantul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani.

Art. 10 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatia timpurie (0 – 3 ani);

b) invatamantul prescolar care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare (3–6/7 ani);

c) invatamantul primar care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;

d) invatamantul secundar care cuprinde:

– invatamantul secundar inferior sau gimnaziu care cuprinde clasele V–IX,

– invatamantul secundar superior sau liceu care cuprinde clasele de liceu X–XII si invatamantul profesional;

Observatii: Invatamant obligatoriu de 13 ani (in varianta Andronescu) nu se justifica pentru ca nu toti elevii pot asimila discipline si continuturi teoretice suficient de sofisticate pentru a permite racordarea la studiile universitare. In plus, piata muncii solicita preponderent muncitori calificati, nu tehnicieni posesori de diploma de bacalaureat si, cu atat mai putin, nu un numar asa de mare de absolventi de studii universitare. In structura propusa de varianta Andronescu se mentine prapastia intre piata muncii si scoala, in timp ce in varianta Miclea apare invatamantul profesional ca alternativa la liceu.

2. Finantarea urmeaza elevul inclusiv in invatamantul privat.

Varianta Andronescu

Art. 9 (2) Finantarea invatamantului de stat si a invatamantului particular acreditat pentru invatamant obligatoriu se face de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse, conform legii. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.

Varianta Miclea

Art.29 (1) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si elevii din invatamantul obligatoriu, inmatriculati in unitatile de invatamant preuniversitar privat acreditate si evaluate periodic. Finantarea se face in baza si in limitele costului standard per elev sau prescolar, dupa aceeasi metodologie ca si in cazul invatamantului de stat.

Comentarii: Codul Andronescu a revenit la optiunea corecta, in faza anterioara respingea finantarea unitatilor private din fonduri de la stat. Varianta Miclea include si gradinitele (prescolarii), ceeace este un lucru foarte bun, sprijinind gradinite private sa atenueze lipsa gradinitelor de stat.

3. Religia

Varianta Andronescu

(1) Planurile cadru ale invatamantului primar, gimnazial si liceal includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.

(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu

frecventeze orele de religie.

Varianta Miclea

Art.37 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar si gimnazial includ Religia ca disciplina scolara, parte a Curriculumului National. Elevul, cu acordul parintilor sau al reprezentantului legal, alege pentru studiu religia si confesiunea.

(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a reprezentantului legal, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie.

Comentarii: In varianta Miclea introducerea religiei in planurile cadru se mentine doar la invatamantul primar si gimnazial, nu si cel liceal.

4. Descentralizarea

Varianta Andronescu

(9) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului

Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul

Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu respectarea autonomiei universitare.

Varianta Miclea

Art.73 (1) Organismul de stat care elaboreaza si implementeaza politica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar este Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are drept de intiativa si de executie in demersul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei.

Comentarii: Varianta Andronescu stabileste clar si fara replica subordonarea invatamantului preuniversitar, nelasand nicio alternativa, pe cand varianta Miclea nu pomeneste de aceasta subordonare.

5. Consortii scolare

Varianta Andronescu

Art 20. (18) Unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea de consortii scolare, constituite in conditiile legii prin parteneriat contractual intre doua sau mai multe unitati de invatamant, in scopul cresterii eficientei utilizarii resurselor si extinderii oportunitatilor de invatare oferite elevilor.

Varianta Miclea

Art.17 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant si autoritatile administratiei locale pot decide infiintarea consortiilor scolare.

Comentarii: In sfarsit o idee noua abordata la fel.

6. Infiintarea unitatilor de invatamant.

Varianta Andronescu

(2) Actiunile de infiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de invatamant anteprescolar prescolar, primar si gimnazial se realizeaza in succesiune obligatorie astfel:

a) Consiliul Local propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local

care se va referi, in mod obligatoriu, cel putin la evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local;

b) Inspectoratul scolar da avizul conform pe propunerea Consiliului Local, in baza unei

evaluari privind asigurarea calitatii conform standardelor nationale;

c) Pentru infiintarea unitatii de invatamant, se parcurg procedurile prevazute de lege cu

privire la evaluarea pentru autorizare/acreditare;

d) In cazul aprobarii infiintarii sau al aprobarii cu conditii, Consiliul Local emite decizia

conforma de realizare a actiunii prin hotarare a Consiliului Local;

e) Inspectoratul scolar isi asuma si pune in practica Hotararea Consiliului Local de

realizare a actiunii.

Varianta Miclea

2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si privat se organizeaza de catre autoritatile publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare judetene, si al directiilor judetene pentru educatie

(3) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, in conditiile legislatiei in vigoare, unitati de educatie timpurie si de invatamant primar, gimnazial, liceal, profesional si tertiar non universitar.

Comentarii: Avem aici, in varianta Andronescu, un exemplu clar de birocratie aiuritoare. Cititi si minunati-va: Inspectoratul Scolar da avizul conform (adica obligatoriu) pe propunerea Consiliului Local, dupa care intervine ARACIP si decide, sau nu, infiintarea, dupa care Consiliul Local da avizul conform, dupa care Inspectoratul Scolar pune in practica hotararea Consiliului Local. Pana la urma cine e factorul decident? Consiliul Local, ARACIP sau Inspectoratul Scolar. Probabil toti trei decid si se incurca unul pe altul. Din pacate sunt multe alte exemple de acest fel.

7. Stabilirea cifrelor de scolarizare

Varianta Andronescu

Art. 24

a) Unitatea de invatamant propune planul de scolarizare;

b) Consiliul Local aproba proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitatile de

invatamant din aria geografica proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel

local in ceea ce priveste, cel putin, evolutiile demografice, situatia spatiilor de

scolarizare si evolutiile bugetului local;

c) Inspectoratul scolar consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu in

colaborare cu consiliile locale si unitatile de invatamant, cifrele de scolarizare pe

niveluri si forme de invatamant, pentru fiecare localitate si la nivel judetean, in

conditiile legii;

d) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz,

corecteaza, obligatoriu in colaborare cu inspectoratele scolare, cifrele de scolarizare pe

niveluri si forme de invatamant, pentru fiecare judet si la nivel national, in conditiile

legii;

e) Cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de invatamant, se aproba anual prin hotarare a Guvernului Romaniei, pe baza raportului fundamentat inaintat de Ministerul

Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

f) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii repartizeaza fiecarui inspectorat scolar

cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de invatamant;

g) Inspectoratul scolar repartizeaza fiecarei unitati de invatamant cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de invatamant;

h) Unitatea de invatamant pune in aplicare planul de scolarizare aprobat.

Varianta Miclea

Art. 18 (4) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Numarul de clase si de locuri se aproba prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar.

Comentarii: Se vede clar tendinta de birocratizare a actiunilor de management al retelei scolare

8. Inscrierea in clasa a I-a

Varianta Andronescu:

Art. 26 (2) In clasa I sunt inscrisi copiii care au urmat grupa mare, pregatitoare pentru scoala si care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.

Varianta Miclea

Art. 10 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

e) invatamantul prescolar care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare (3–6/7 ani);

f) invatamantul primar care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;

Comentarii: In varianta Miclea grupa pregatitoare incepe la 6 ani, nu clasa a I-a.

9. Admiterea la liceu

Varianta Andronescu

Art. 27 (5) Organizarea evaluarii nationale standardizate a elevilor de clasa a VIII-a si procedura de trecere de la invatamantul secundar inferior, gimnazial, la invatamantul secundar superior, liceal, se reglementeaza prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobata prin ordin al ministrului si data publicitatii pentru fiecare promotie la inceputul invatamantului secundar inferior, gimnazial.

Varianta Miclea

Art 42 (11) Liceele au autonomie in organizarea admiterii si pot lua in considerare rezultatele la evaluarea nationala pentru realizarea admiterii.

Comentarii: Varianta Andronescu finala da inapoi in privinta admiterii la liceu, nu mai respinge examenul de admitere, dar lasa totul invaluit in ceata.

10. Incoerente in Codul educatiei

Art 29 (2) Absolventii clasei a X-a care doresc sa continue clasele a XI-a si/sau a XII-a/a XIII-a din cadrul filierei tehnologice la forma de invatamant zi, seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa si care au finalizat stagiul de pregatire practica cu durata de 10 saptamani pot sustine un examen de certificare a calificarii profesionale nivel 2, echivalent EQF 3.

Comentarii: In acest articol se vorbeste de “elevii care doresc” sa continue clasele a XI-a si a XII-a ….Daca liceul este obligatoriu, cum se face ca doar cei care doresc merg mai departe…?

11. – Invatamant pentru copii si tineri capabili de performante deosebite

Varianta Andronescu

Art. 32 – Invatamant pentru copii si tineri capabili de performante deosebite

(1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante deosebite prin actiuni desfasurate la nivel national si local in unitati de invatamant, unitati conexe din invatamant si centre de excelenta organizate la nivel national, regional si judetean vizand…

Varianta Miclea

Nu are un articol special, dar se poate plasa in legislatie secundara

12. Descentralizare curriculara

Varianta Andronescu

Art. 36 (3) Planurile cadru de invatamant pentru invatamantul secundar inferior, gimnazial si secundar superior, liceal cuprind discipline din trunchiul comun, de regula 60%, curriculum diferentiat, de regula 30% si curriculum la decizia scolii/curriculum in dezvoltare locala, de regula 10%.

Varianta Miclea

Art.36 (1) In ansamblul ariei curriculare, Curriculumul National are o pondere de 80% la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% la nivelul liceului. 20% din orele de la nivelul invatamantului obligatoriu si 30% din orele de la nivelul liceului se vor decide la nivelul fiecarei scoli, in functie de nevoile de invatare ale elevilor si se va constitui ca si curriculum la decizia scolii.

(2) In interiorul fiecarei discipline, Curriculumul National va acoperi doar 75% din orele de predare, lasand la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective.

Comentarii: este neta deosebirea in favoarea variantei Miclea.

13. Evaluarea elevilor

Varianta Andronescu

(3) Evaluarile nationale precizate la alin. (1) se organizeaza la finalul clasei a IV-a si clasei a VIII-a, dupa modelul testarilor internationale standardizate, urmarind performanta in competentele generale si specifice formate pe parcursul invatamantului general de tip comprehensiv.

Varianta Miclea

(2) La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, organizeaza si realizeaza evaluarea achizitiilor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor pana la finalul clasei a IV-a si pentru redactarea unui raport de evaluare detaliat catre parinti. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de educatie sunt trecute in Portofoliul de educatie al elevului;

(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va realiza, prin esantionare, o evaluare la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa modelul TIMSS si PIRLS. Scolile pot decide, in baza unor metodologii proprii, si alte modalitati de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a;

(4) La finalul clasei a VI-a, toate scolile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, vor organiza si realiza evaluarea elevilor prin doua probe trans-curriculare: limba si comunicare (limba romana si o limba straina), matematica si stiinte.

(5) Rezultatele evaluarilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecarui elev, care va fi inmanat parintilor, pentru orientarea scolara catre un anumit tip de liceu si pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare pentru anii urmatori de studiu din invatamantul obligatoriu.

Comentarii: varianta Miclea propune mai multe evaluari, organizate de scoala si nu la nivel national, pentru a surprinde din timp neajunsurile si stadiul de pregatire al elevilor, premisa a introducerii unor actiuni si activitati de remediere.

Evaluarile nationale sunt in ambele variante doua: bacalaureatul si la sfarsitul clasei a VIII-a la varianta Andronescu si la sfarsitul invatamantului obligatoriu la varianta Miclea.

14. Bacalaureatul

Varianta Andronescu

Art 41 a) Evaluarea performantei in competentele lingvistice de comunicare orala in limba romana si, dupa caz, in limba materna.

b) Evaluarea performantei in competentele lingvistice intr-o limba de circulatie

internationala studiata pe parcursul invatamantului liceal. Rezultatul evaluarii se

exprima pentru fiecare elev prin nivelul de competenta corespunzator din Cadrul

European Comun de Referinta pentru Limbi Straine.

i) Proba scrisa la Limba si literatura romana – proba comuna pentru toate

filierele, profilurile si specializarile;

ii) Proba scrisa la Limba si literatura materna – proba comuna pentru elevii care

au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale, la toate filierele,

profilurile si specializarile;

iii) O proba scrisa diferentiata in functie de filiera si profil, dupa cum urmeaza:

– Matematica – pentru profilul real din filiera teoretica, filiera tehnologica sau, dupa caz, filiera vocationala;

– Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretica sau, dupa caz, filiera vocationala;

iv) O proba scrisa la care elevul poate opta, in conformitate cu filiera, profilul si

specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse in urmatoarele doua grupe de discipline:

– Fizica, Chimie, Biologie sau Informatica;

– Geografie, Filosofie – Logica, Psihologie si, dupa caz, Sociologie sau Economie.

Varianta Miclea

Art 42. (8) La finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare nationala a competentelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferentiata, in functie de filiera si profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, in functie de principalele tipuri de competente specifice dezvoltate de fiecare filiera, respectiv profil de liceu. Probele se bazeaza pe intregul Curriculum National aferent competentelor respective si vor avea un pronuntat caracter trans-disciplinar. Pe parcursul clasei a XII-a se sustin probele practice pentru evaluarea si certificarea competentelor de utilizare a calculatorului.

(9) In baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, dirigintele, impreuna cu consilierul scolar si profesorii care au predat pentru clasa in cauza pe parcursul liceului, evalueaza, prin calificative, nivelul de realizare a celorlalte competente cheie atins de fiecare elev.

(12) Metodologia examenului de bacalaureat va fi elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si va fi cunoscuta de catre elevi la intrarea in ciclul liceal.

(13) Elevii pot opta, cel mai tarziu la inceputul clasei a XII-a, pentru un alt tip de bacalaureat decat cel specific filierei si profilului in care au studiat.

15. Contestatia notelor

Varianta Andronescu

Art. 50 (15) Elevul sau, dupa caz, reprezentantul sau legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii lucrarilor scrise. Contestatia se adreseaza cadrului didactic respectiv, care are obligatia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare si rezultatele acesteia. In situatia in care argumentele nu sunt considerate satisfacatoare, elevul/reprezentantul sau legal se poate adresa directorului unitatii scolare, care, pentru solutionarea contestatiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectiva.

Varianta Miclea

Nu contine astfel de prevederi.

Comentarii: Inclin sa cred ca este o masura buna, democratica, care reduce notarea discretionara practicata de unii profesori

16. Obligatiile elevilor

Varianta Andronescu

Art 51. (2) Elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta, atat in unitatea de invatamant, cat si in afara ei.

3 Elevii trebuie sa cunoasca si sa respecte: a) legile statului…

(4) Este interzis elevilor: sa utilizeze telefoanele celulare in timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor;…

Varianta Miclea: nu contine un capitol special care sa contina drepturi si obligatii.

Comentarii: Este posibila plasarea acestor prevederi in regulamente de functionare ale unitatilor scolare, sau intr-o carta a elevilor si studentilor.

17. Institutii subordonate Ministerului

Varianta Andronescu

Art 123. a) Institutul de Stiinte ale Educatiei, b) Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, c) Consiliul National pentru Curriculum, d) Centrul National pentru Invatamantul Profesional si Tehnic, e) Serviciul National pentru Evaluare si Examinare, f) Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare, g) Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar, h) Centrul National de Excelenta, i) Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare, j) Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, k) Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, l) Centrul National pentru Bursele de Studii in Strainatate, m) Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social, n) Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare, o) Centrul European UNESCO pentru Invatamantul Superior (CEPES), p) Institutul Limbii Romane, q) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

Consilii consultative

(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma Invatamantului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, Consiliul National pentru Etica, Colegiul National al Educatorilor, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma.

Componenta acestor organisme consultative si regulamentele lor de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Varianta Miclea

(3) In realizarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii infiinteaza, organizeaza si finanteaza consilii nationale sau agentii. Functionarea acestora este stabilita prin ordin de ministru.

Comentarii: puzderia de structuri subordonate si consilii nu-si justifica existenta. O organizatie profesionala a cadrelor didactice, precum Colegiul National al Educatorilor, promis de altfel de d-na ministru avand ca model Colegiul medicilor, are componenta si regulamentul de organizare si functionare aprobate prin ordin de ministru. Adica nu se constituie prin autoorganizare si alegeri libere, precum Coegiul Medicilor, ci prin ordin. Curata democratie! In prezent Ministerul Educatiei are 11.000 de salariati in structurile proprii (fara scoli si licee).

18. Alegerea directorilor de unitati scolare

Varianta Andronescu

Art. 225 (din Statut)

(5) Ocuparea functiilor de director si de director adjunct se face in urma castigarii concursului organizat de consiliul de administratie, cu expertiza inspectoratului scolar si desfasurat pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala. Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se aproba prin ordin al ministrului.

(6) Eventualele contestatii privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de conducere din unitatile de invatamant si/sau a rezultatelor acestuia se adreseaza inspectorului scolar general, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Hotararea este luata de Consiliul de administratie al inspectoratului scolar, este definitiva si nu poate fi atacata decat prin contestatie la Tribunalul pe raza caruia functioneaza inspectoratul scolar.

(7) Directorul unitatii de invatamant este numit, in urma castigarii concursului, prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul primarului, respectiv cu avizul Consiliului Judetean pentru unitatile de invatamant special, pentru o perioada de 5 ani.

Varianta Miclea

Art.76 (1) Functia de director se ocupa prin concurs public de catre persoane care fac dovada absolvirii unor programe postuniversitare sau de masterat in domeniul managementului educational.

(4) Directorul unitatii de invatamant preuniversitar nu poate fi membru al unui partid politic.

(6) Salarizarea directorilor se face in functie de performantele lor manageriale si se stabileste de catre consiliul de administratie.

Art.77 (1) Consiliul de administratie stabileste componenta comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director al unitatii de invatamant preuniversitar. Din comisie fac parte obligatoriu un reprezentant al Inspectoratului Scolar precum si un reprezentant al consiliului local, respectiv judetean, in functie de unitatile aflate in subordine.

3) Consiliul de administratie, in baza rezultatelor concursului numeste directorul. Directorul, acolo unde este cazul, propune consiliului de administratie spre aprobare directorii adjuncti.

(4) Mandatul directorului este de 4 ani, el putand sa fie prelungit in baza deciziei Consiliului de Administratie, pe baza unui audit efectuat de catre Inspectoratul scolar.

Comentarii: este clar ca in varianta Miclea politicul nu poate sa-si impuna oameni din clientela, deoarece niciunul din factorii politici, inspector general sau primar nu au prerogative in numirea directorilor. In varianta Andronescu, imixtiunea politicului se petrece legal prin sintagma „cu expertiza inspectoratului scolar, despre care nimeni nu stie ce va insemna si, mai ales, prin solutionarea contestatiilor de catre Inspectorul general.

19. Cercetarea abaterilor personalului didactic

Varianta Andronescu

Art. 263 (2) Pentru cercetarea abaterilor savarsite de personalul didactic prevazut la art. 254, alin. (1) se constituie comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in discutie sau un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti sunt cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. In comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din invatamantul preuniversitar pot fi inclusi si inspectori scolari.

Varianta Miclea

Art. 75 (4) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale

j. sanctioneaza la propunerea Comitetului de Parinti abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice.

Art.56 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar se realizeaza anual evaluarea performantelor personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileste prin Ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face in functie de performantele profesionale, conform legislatiei in vigoare.

Comentarii: este mentinuta actuala prevedere conform careia cadrele didactice sunt cercetate si apoi sanctionate doar de colegi de cancelarie. Din experiente anterioare se stie ca este foarte greu, aproape imposibil sa sanctionezi un cadru didactic, pentru ca colegii nu se sanctioneaza intre ei. Pe de alta parte organul de conducere este lipsit de un drept esential, acela de a sanctiona salariatii, conform codului muncii. Corect ar fi ca toate relatiile de munca sa fie sub incidenta codului muncii.