Ministerul Apărării avertizează privind mai multe dezinformări care circulă în spațiul public. Care sunt acestea

„Transferul comenzii armatei române către un ofițer străin” sau „autorizația acordată forțelor armate române și străine de a folosi muniția de război împotriva populației civile participante la proteste” sunt două dintre știrile false care au circulat în spațiul public, după ce guvernul a aprobat, în ședința din 12 decembrie, transmiterea către Parlamentul României a două proiecte legislative inițiate de Ministerul Apărării Naționale, transmite MApN, într-un comunicat de presă.

Cea mai vehiculată dezinformare se concentrează în jurul conceptului de „transfer de autoritate.” Ministerul precizează că acest concept, care este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în desfășurarea operațiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliție, este definit în proiectul de lege drept o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român către șeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliție, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte.

Proiectul de lege în discuție prevede două posibilități în care, pe timpul unor misiuni și operații militare care s-ar putea desfășura pe teritoriul statului român, la care ar participa și forțe armate străine, comandanții desemnați să conducă aceste misiuni sau operații vor exercita comanda operațională (adică doar în legătură cu și pe timpul desfășurării acestor misiuni sau operații) a efectivelor militare române și străine participante.

Comandanți desemnați să conducă misiuni sau operații pot fi români (art. 7, alin. 1) sau străini (art. 7, alin. 2).

Acest aspect, al creării cadrului juridic prin care este autorizat transferul de autoritate către un comandant străin, a generat o serie întreagă de interpretări alarmiste, care prezintă această procedură drept o formă de „renunțare la suveranitatea națională”.  Într-o notă conspiraționistă, această procedură este prezentată ca fiind neconstituțională sau un act iresponsabil și chiar trădare a țării și a intereselor naționale, precizează Ministerul Apărării.

„Exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranității niciuneia dintre țările ale căror efective participă la misiunea sau operația în discuție. Transferul operațional către un comandant străin nu implică întreaga Armată a României, ci doar acele efective desemnate să participe la misiunea sau operația pe care acesta o va comanda. Orice altă interpretare este falsă!”, subliniază MApN.

Fake News că armata reprimă proteste cu armament de război

O altă acuzație fără justificare este legată de prevederile dintr-un proiect de lege conform cărora „pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate”.

Această prevedere este prezentată în mod fals drept „o autorizare acordată forțelor armate române și străine de a folosi muniția de război împotriva populației civile participante la proteste”.

„Și această formă de manipulare se înscrie în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate  de a-și îndeplini misiunile constituționale”, precizează MApN.

„Această formă de interpretare a textului legislativ este o manipulare și nu are legătură cu realitatea obiectivă. Condițiile în care efectivele militare participante pot face uz de muniție de război sunt strict definite, în acord cu legislația României și cu regulile de angajare, care sunt fundamentate obligatoriu pe temeiuri legale (care urmăresc asigurarea deplinei conformități cu prevederile legislației naționale și internaționale în domeniu), politice (care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile și operațiile militare corespund obiectivelor politico-militare şi stării finale dorite) și militare (care vizează asigurarea premiselor necesare desfășurării misiunilor și operațiilor militare, precum și asigurarea protecției forțelor proprii/aliate/de coaliție)”, afirmă instituția.