Ministerul Educaţiei își propune să finalizeze Raportul Naţional PISA 2018 până la 1 martie 2020

Grupul de lucru constituit în urma anunţării rezultatelor testării PISA va identifica profilul elevului care are nevoie de sprijin şi tipurile de sarcini la care acesta nu obţine un nivel mediu de performanţă, s-a stabilit în cadrul unei întâlniri pe care ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a avut-o luni cu experţi şi specialişti în educaţie.

Potrivit unui comunicat al MEC, grupul de lucru va dezvolta un plan de acţiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exerciţiu PISA, şi va face propuneri de măsuri pe termen lung.

În contextul publicării recente a rezultatelor la testarea PISA 2018, Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Cristina Anisie, a avut luni o întâlnire cu experţi şi specialişti în educaţie. Totodată, Grupul de lucru va trebui să finalizeze Raportul Naţional PISA 2018 până la 1 martie 2020.

Potrivit experţilor, testarea PISA este „dificil de planificat pe un calendar încărcat” în şcoli, iar gradul de implicare a echipei de conducere a şcolilor în PISA „influenţează atitudinea şi seriozitatea elevilor”.

Totodată, elevii „nu sunt motivaţi” să participe şi să depună efort şi au avut dificultăţi în parcurgerea şi înţelegerea cerinţelor într-un format care nu le era familiar.

Potrivit experţilor prezenţi la întâlnire, sunt „îngrijorătoare clivajele” dintre rural şi urban, teoretic şi tehnologic – acestea indicând „o inechitate” care se adânceşte în sistem.

Potrivit aceleiaşi surse, au fost convenite „reglaje la nivelul curriculumului scris”: planuri-cadru şi programe şcolare (primar şi gimnaziu – revizuire), liceal (nou); pilotarea unor noi variante de curriculum în şcoli-pilot.

De asemenea, au fost convenite „reglaje ale contextului de învăţare” – starea de bine a copiilor, managementul clasei, facilitarea învăţării vizibile, revizuirea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice, dezvoltarea şi extinderea serviciilor de orientare şi consiliere, formarea cadrelor didactice pentru oferirea de servicii de educaţie remedială şi/sau educaţie incluzivă.

S-a mai convenit regândirea managementul timpului de învăţare – program şcolar, organizarea orarului şi a programului Şcoală după şcoală, analiza sistemului actual de resurse/finanţare, în special pentru elevii în situaţie de risc, cu prioritizarea de alocări financiare pentru cei aflaţi în cea mai mare nevoie.

În ceea ce priveşte intervenţiile non-educaţionale, experţii afirmă că sunt necesare măsuri integrate de sprijin pentru menţinerea copilului în şcoală şi accesul acestuia la educaţie potrivită, de calitate, cu finanţare naţională şi din Fondul Social European, măsuri de sprijin pentru familie (educaţie parentală pentru funcţionarea parteneriatului de sprijin şi valorizare a importanţei educaţiei).

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.

Citiți și:

Cum arată testele PISA pe care mai mult de jumătate dintre elevii români nu știu să le rezolve

Rezultate PISA 2018 Performanțe slabe ale elevilor români/ Cel mai mic punctaj din 2012 până acum/ România este printre cele trei țări cu regres la matematică

Ce spun experții despre Rezultatele PISA 2018/ Ciprian Fartușnic: Rezultatele țin de modul în care profesorul reușește să relaționeze cu copiii/ Noi avem două sisteme de educație în momentul de față