Schema prin care Ministerul Energiei a câștigat 121 de milioane de euro, bani care nu sunt „obiectul controlului altor autorități”

Din decembrie 2024, instituțiile de stat pot să transforme fonduri europene în lei, să le plaseze în bănci sub formă de depozite pentru a aduna alte câștiguri sub formă de dobânzi. Aceste decizii „reprezintă decizii de oportunitate și nu pot face obiectul controlului altor autorități”, scrie în Ordonanța care permite această mutare. Un exemplu concret documentat de HotNews vine de la Ministerul Energiei. 

Prin Ordonanța de Urgență  (OUG 138/2024), Guvernul Ciolacu a permis ca instituțiile de stat să își facă depozite din fonduri europene, astfel încât să încaseze dobânda din aceste depozite. 

Până la această schimbare, instituțiile statului nu puteau să efectueze astfel de operațiuni financiare cu fondurile europene, adică bani publici, care ajung, mai întâi, la Trezoreria Statului. 

Acum, însă, fondurile europene pot să fie transformate în depozite în lei la bănci. Acest lucru poate fi inițiat „la solicitarea Ministerului Finanțelor în mod justificat”, scrie în Ordonanță.

Surse guvernamentale au spus pentru HotNews că, pentru a obține dobânzi cât mai mari, s-au înregistrat întârzieri sau blocaje în plata beneficiarilor finanțărilor.  

„Deciziile ordonatorilor de credite, pentru operațiuni și servicii financiare cu disponibilități bănești în lei sau valută, luate în mod direct sau ca reprezentanți ai autorităților tutelare reprezintă decizii de oportunitate și nu pot face obiectul controlului altor autorități”, mai scrie în Ordonanță. Adică nu sunt sub controlul Curții de Conturi sau Corpurilor de control. 

HotNews a solicitat, pe 23 ianuarie, puncte de vedere atât Ministerului Finanțelor, cât și Guvernului, legate de amploarea acestor practici la nivelul întregii administrații publice și impactul lor asupra fluxurilor de plăți din fonduri europene. 

Până la publicarea acestui articol, răspunsurile nu au venit. 

Ministerul Energiei a obținut peste 600 de milioane de lei din dobânzi bancare, într-un singur an

Un caz documentat de HotNews este cel al Ministerului Energiei. Instituția a confirmat pentru HotNews că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei (121 milioane euro) din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. 

Operațiunile de schimb valutar, precum și depozitele au fost făcute în decembrie 2024, după aprobarea OUG 138/2024 din 4 decembrie. 

Banii au provenit din sumele încasate de la Banca Europeană de Investiții (BEI) aferente Fondului pentru modernizare. În 2024, România a obținut aproximativ 1,1 miliarde euro în Cadrul Fondului pentru Modernizare.

Ministerul Energiei nu a precizat câți bani a transformat în lei și a plasat în bănci, obținând astfel 600 de milioane de lei din dobânzi.

„Deciziile privind aceste operațiuni sunt considerate decizii de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor autorități”, a transmis Ministerul Energiei, citând din OUG. 

Ministerul a precizat că în 2025 nu a convertit alte fonduri europene, pe lângă cele din decembrie 2024. 

Ce a făcut Ministerul Energiei cu banii

Sumele obținute din dobânzi nu au fost utilizate până în prezent și se află în continuare la dispoziția instituției, a transmis Ministerul Energiei pentru HotNews. 

Potrivit instituției, banii vor fi folosiți pentru „acoperirea cheltuielilor administrative necesare gestionării Fondului pentru modernizare” și pentru „susținerea pregătirii de proiecte și investiții în sectoarele energetice prioritare, inclusiv elaborarea documentațiilor tehnice și sprijinirea start-upurilor din domeniu”.

Ministerul Energiei susține însă că nu s-a ajuns la blocarea sau întârzierea plăților către beneficiarii fondurilor europene, ca urmare a constituirii depozitelor bancare.

Instituția arată că, în fiecare ciclu de plată, solicită fonduri suficiente pentru a asigura continuitatea tuturor investițiilor aflate în derulare, iar plățile subsecvente sunt cerute astfel încât să acopere toate etapele de implementare ale proiectelor.

De asemenea, Ministerul susține că, în cadrul fiecărui raport anual transmis către BEI, a furnizat toate informațiile prevăzute de regulamentele europene de implementare.

Decizii de „oportunitate”, la solicitarea Ministerului Finanțelor

Potrivit OUG 138/2024, deciziile privind efectuarea de operațiuni financiare cu disponibilități bănești sunt considerate decizii de oportunitate și nu pot face obiectul controlului altor autorități.

Ministerul Energiei arată că fructificarea disponibilităților bănești a fost realizată în baza acestui cadru legal, cu aprobarea conducerii instituției și la solicitarea Ministerului Finanțelor.

OUG-ul, în atenție la o lună de la aprobare, când s-a încercat schimbarea unei prevederi 

La o lună de la aprobarea Ordonanței, adică în ianuarie 2025, Guvernul a luat în discuție, eliminarea unei prevederi potrivit căreia efectuarea operațiunilor financiare realizate de companiile cu capital de stat să fie făcute în baza aprobării adunării generale a acționarilor. În cele din urmă prevederea a rămas. 

Potrivit unui proiect de OUG aflat pe site-ul Consiliului Economic și Social, în ianuarie 2025, această prevedere nu este în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă.

„La nivel legislativ nu a existat/nu există o interdicție pentru companiile de stat sau cele private de a efectua operațiuni financiare (schimb valutar) sau plasament”, scrie în motivarea proiectului care viza eliminarea acestei prevederi.

„Operațiunile financiare de plasament și schimb valutar reprezintă operațiuni curente ale companiilor și atributul exclusiv al managementului acestora, iar menținerea normelor prin care aceste operațiuni se pot face doar cu aprobarea Adunării generale a acționarilor conduce la adoptarea unor decizii care nu au la bază rațiuni economice, ci elemente subiective de oportunitate”, mai precizează documentul citat.

Potrivit acestuia, „operațiunile financiare (schimb valutar) sau plasament au la bază cotații care nu pot fi menținute până la momentul aprobării de către Adunarea generală a acționarilor cu privire la efectuarea sau derularea operațiuni efective. Companiile pot avea în derulare contracte cu furnizori externi care prevăd plăți în moneda țării respective și termene scurte de plată, neachitarea la timp, în conformitate cu prevederile contractuale, putând duce la rezilierea contractelor și plata de daune pentru nerespectarea termenelor prevăzute în contract și tototdată la perturbări grave în activitatea curentă a companiilor”.

„Modificarea legislativă este necesară, în vederea evitării oricărei imixtiuni a Adunării generale a acționarilor în activitatea operațională a companiei”, se mai arăta în document.

Prevederea se regăsește în continuare în textul OUG 138/2024.