Ministerul Sănătății vrea să îngreuneze sesizarea actelor de corupție din spitale, după ce nu a luat nicio măsură în cazul celor deja sesizate. Peste 12.700 de români au reclamat oficial în ultimii 2 ani că li s-au cerut bani în spitale

Peste 12.000 pacienți au sesizat oficial Ministerul Sănătății în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării în spitale românești în perioada 2017-2019. Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură în urma acestor sesizări în tot acest timp. În schimb, a pregătit un proiect de modificare a mecanismului de feedback al pacienților, prin intermediul căruia au fost transmise sesizările, care „va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice”, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.

Info pe scurt:

• 12.773 de pacienți au sesizat Ministerul Sănătății, prin mecanismul de feedback, în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării, în perioada 2017-2019.
  

• Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură în cazul celor 12.773 de sesizări oficiale cu privire la acte de corupție din spitale, depuse în perioada 2017-2019.

• 17 cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc au primit condamnări definitive sau sunt în curs de cercetare în ultimii 2 ani.

• Mecanismul de feedback al pacienților, prin SMS și formular web, a fost introdus în anul 2016, în timpul mandatului de ministru al Sănătății al lui Vlad Voiculescu.

• 3 din 5 spitale din România au sub 5% chestionare de feedback completate raportat la numărul de externări, iar unul din 5 spitale are zero chestionare completate, a arătat un raport al Observatorului Român de Sănătate, publicat pe data de 8 iulie.

• Observatorul Român de Sănătate cerea, la momentul publicării raportului, îmbunătățirea mecanismului. O lună și jumătate mai târziu, Ministerul Sănătății vrea să îl complice.

Pas cu pas: Cum vrea Ministerul Sănătății să complice sesizarea corupției din spitale

Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienții români pot evalua activitatea spitalelor publice și pot sesiza situațiile de condiționare a actului medical sau de corupție din spitale. Această modificare va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.

Proiectul de Ordin de ministru poate fi consultat pe site-ul Ministerului Sănătății, unde a fost postat în transparență decizională.

Modificarea-cheie din proiect:

În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin intermediul mecanismului de feedback, prin formular web sau SMS, la 10 întrebări, dintre care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: „Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?”.

În cazul în care răspunsul este „DA”, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a sesiza autorităţile abilitate.

Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici „inutili”, subliniază Observatorul Român de Sănătate. În noua formulare, pacienții care deja au sesizat prin formular un act de corupție vor fi rugați să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătății pentru comunicarea cu mass-media: presa@ms.ro. Alternativ, pacientul va fi direcționat către autoritățile abilitate, fără niciun alt sprijin.

Observatorul Român de Sănătate arată că a depus oficial o avertizare cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1501/2016. „Prin promovarea acestei modificări, Ministerul Sănătății încearcă să scape de responsabilitatea legală de a gestiona sesizările de condiționare a actului medical.”

Forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menținută, alături de introducerea obligativității de raportare trimestrială a evidenței statistice a transmiterii sesizărilor de către minister către autoritățile competente, subliniază reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.

Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură în cazul celor 12.773 de sesizări cu privire la acte de corupție din spitale

Observatorul Român de Sănătate a solicitat Ministerului Sănătății informații cu privire la acțiunile inițiate ca urmare a celor 12.773 posibile cazuri de corupție semnalate de paciențiîntre 2017 și 2019. Aceste sesizări „se supun”, conform răspunsului oficial oferit de Ministerul Sănătății, „principiilor anonimatului, orice altă abordare a acestei activități fiind expusă riscului de pierdere a anonimatului pacientului”.

Solicitări similare privind aceste posibile cazuri de corupție au fost trimise și către autoritățile de anchetă. Răspunsurile instituțiilor au fost următoarele:

• Direcția Generală Anticorupție: „Nu am primit în mod direct din partea Ministerului Sănătății sesizări de această natură.””

• Direcția Națională Anticorupție: „Nu există criteriu statistic de gestionare a sesizărilor în funcție de persoanele sau instituțiile care le formulează.”

• Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism: „Existența unei plângeri sau denunț pe rolul organelor de urmărire penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice.”

• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: „Infracțiunile având ca element material acțiunea de solicitare/pretindere de bani sau atenții de către personalul medical pacienților nu sunt desfășurate statistic distinct după calitatea de ‘medic’ sau ‘personal medical’.”

Cum motivează Ministerul Sănătății modificarea pe care o pregătește: invocă protecția datelor

„Principiile protecției datelor ar trebui să se aplice oricărei informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă.” Astfel motivează Ministerul Sănătății intenția de a modifica modul în care funcționează formularul de feedback de la pacienți.

„Pe de altă parte, Anexa 1 a Ordinului nr. 1501/2016 privind aprobareaimplementării mecanismului de feedback al pacientului, menţionează ȋn Notă următoarele: ‘Nota: În cazul în care pacientul răspunde DA la întrebarea nr. 10, Compartimentul de integritate va fi notificat de Platforma informatică securizată a mecanismului de feedback al pacientului şi va intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, va sesiza autorităţile abilitate.’ „, se arată în referatul de aprobare a proiectului de Ordin de ministru.

„În acest context, această Notă, prin menţiunea referitoare la obligația contactării pacientului, expune la riscul de pierdere a anonimatului pacientului care dorește să semnaleze anumite aspecte referitoare la sistemul de sănătate şi implicit, la riscul de ȋncălcare a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679”, arată instituția condusă de Nelu Tătaru.

Corupția din sistemul medical românesc între 2018 și 2020: manageri de spital, șefi din CNAS, medici și asistenți condamnați sau cercetați

În ultimii 2 ani au fost condamnați definitiv pentru acte de corupție 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcții de spital, un medic și un asistent medical.

Tot în ultimii 2 ani au fost trimiși în judecată pentru acte de corupție un președinte și un director general adjunct al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 5 funcționari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului București, 3 manageri de spital, 15 medici și 3 asistenți medicali.

În anul 2019, prin Telverde anticorupție (0800.806.806) al Direcției Generale Anticorupție, o linie telefonică dedicată sesizării actelor de corupție dar separată de mecanismul de feedback al pacientului, au fost primite 39 de sesizări cu privire la posibile fapte de corupție săvârșite de personal medical.

Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. Echipa completă a Observatorului Român de Sănătate aici.