Ministrul Agriculturii: UE accepta ca mieii de Pasti si porcii de Craciun sa fie sacrificati in mod traditional

Ministrul agriculturii, Dacian Ciolos, anunta, intr-un interviu Hotnews.ro-BBC, ca statul roman a obtinut o derogare din partea Comisiei Europene pentru ca, pentru cativa ani de acum incolo, mieii si porcii sa poata fi sacrificati in mod tradititonal, si nu prin asomare, asa cum cer regulile europene. Ministrul agriculturii afirma ca Guvern va emite in scurt timp o hotarare in acest sens, dupa ce in luna decembrie, oficiali ai ministerului agriculturii ar fi discutat cu reprezentantii Comisiei. „Exista un regulament care spune ca se pot face anumite sacrificari traditionale. Este o problema pe care am ridicat-o: de ce spaniolul poate sa sacrifice taurul in arena si nu e considerat, eu stiu, ca o nerespectare a regulilor de buna stare a animalelor si la noi de Pasti si de Craciun sa nu putem sa sacrificam animalele intr-un fel traditional?”, a declarat Dacian Ciolos in interviul Hotnews.ro-BBC.

Rep: Domnule ministru, cand veti incepe platile pentru agricultori, adica plata subventiilor pentru terenurile agricole?

DC: Nu pot sa dau o data precisa. Ceea ce am convenit cu colegii de la Agentia de plati si interventii este ca pina la sfarsitul lui ianuarie sa termine activitatea de control administrativ, control in teren. Asta ne va permite sa facem un calcul precis al suprafetelor eligibile si neeligibile, fata de suprafata totala de 9 milioane de hectare pentru care s-au cerut subventii. Dupa ce e stabilita suprafata eligibila exacta, alocarea financiara de 440 milioane de euro se imparte la aceasta suprafata si putem incepe…

Rep: Suprafata eligibila, sa explicam.

DC: Suprafata care are dreptul la subventii. Stiti ca dupa controalele care au fost facute, au fost identificate anumite suprafete care au fost declarate fals sau, din greseala, s-au declarat suprafete mai mari. Pentru a putea stabili exact suma care se plateste la hectar, trebuie sa avem aceasta suprafata eligibila.

„Cred ca inceputul lunii februarie vom incepe plata subventiilor catre agricutori”

Rep: Dar agricultorii, domnule ministru, tocmai asta asteapta, o data exacta.

DC: Deci, eu cred ca la inceputul lui februarie vom fi in masura sa incepem platile. Obiectivul meu asta este: sa aducem bani la agricultori pe cat posibil inainte de a incepe campania de primavara.

Rep: Ce garantii aveti ca veti putea plati subventiile pentru agricultori la inceputul lunii februarie? Ca daca le platiti prin vara, nu mai au ce face cu banii…

DC:Nu, in nici un caz. Ese vorba de saptamini acuma. Pentru ca eu trebuie sa joc un echilibru aici. In calitatea pe care o detin am, in primul rand, responsabilitatea fata de agricultorii din Romania, sunt de acord. Dar, pe de alta parte, noi trebuie sa ne recastigam credibilitatea in raport cu Comisia Europeana. Pentru ca, unul din motivele pentru care am fost controlati si supercontrolati a fost lipsa de incredere in ceea ce se spune si ce se face la noi. Deci eu am spus foarte clar comisarei ca nu vom incepe platile pina cand nu terminam activitatea de control, ca sa fim in regula. Nu facem altceva decat sa respectam reglementarile comunitare. Am pus presiune – stiti foarte bine – pe cei de la Agetia de plati ca sa termine cat mai repede activitatea asta de control, acuma este o chestiune de saptamini.

Rep: Exista, domnule ministru, exista riscul ca aceste subventii, pe care le asteptam de la Bruxelles, sa fie platite de catre statul roman? Adica exista riscul sa se piarda acesti bani?

DC: Nu exista riscul acum. Atata timp cat Agentiile sunt acreditate, noi putem face plata legal, juridic, din punct de vedere al reglementarilor comunitare undeva pina in vara. Deci avem timp suficient din punctul asta de vedere sa facem plata si sa nu pierdem banii, insa interesul nostru este sa facem plata acuma, cat mai repede. din punctul asta de vedere, nu exista riscul sa-i pierdem.

Rep: Ioana Morovan, jurnalist, specializat in fonduri europene. Exista riscul ca o parte din subventiile de la Bruxelles pentru agricultura sa fie pierdute in 2008? Domnul ministru arata optimism.

IM: Desigur ca exista acest risc. Pierderea la care ne referim este legata de riscul de nerambursare a banilor. Mecanismul este urmatorul: bugetul de stat plateste acesti bani fermierilor, si este obligat sa plateasca toate sumele, chiar daca exista posibilitatea ca acestea sa nu fie rambursate integral de catre Comisia Europeana. Si atunci exista riscul ca acesti bani sa fie platiti doar de la buget.

Ciolos: Romania ar putea returna o parte din subventiile pentru agricultura

DC: Nu, o sa va explic care este riscul. Si, sigur, riscul acesta exista. In momentul in care noi incepem platile, o sa inceapa sa vina, in saptaminile urmatoare, daca nu ma insel, un avans de la Comisia Europeana. Dupa care, lunar, Agentia de plati si interventii prezinta facturile Comisiei Europene…

IM: Bun, si daca facturile nu sunt in regula?

DC:….facturile oricum sunt platite de catre Comisia Europeana pe baza a ceea ce Agentia de intervntii trimite la Comisia Europeana. Exista, dupa ce se termina plata, la inchiderea anului financiar, undeva in al doilea semestru 2008, exista procedura de inchidere a conturilor. Deci organismul de certificare a conturilor, care este o structura in cadrul Curtii de Conturi din Romania, face o certificare a conturilor Agentiei de plati. Certificarea respectiva este trimisa la Bruxelles si o sa fie audit si dupa ce se fac platile. Si exista posibilitatea aplicarii unei corectii financiare care poate sa fie de 1,2,3-5%, 6%, in functie de erorile care se constata ca s-au facut la activitatea de la control.

Rep: Dar daca oficialii de la Bruxelles vor constata ca sistemul de evaluare si control nu functioneaza, pentru care Romania era sa fie sanctionata cu aplicarea clauzei de salvgardare. Daca mai departe raportarile se vor dovedi in proportie mare false, cum s-a intamplat pina acum, ce se va intampla cu subventiile de la Bruxelles? Vor mai fi platiti acesti bani sau nu?

DC: Banii vor fi platiti oricum si exista posibilitatea solicitarii unei returnari de fonduri din partea statului roman, dupa ce se face inchiderea de conturi de catre Comisia Europeana pentru anul respectiv si in raport cu eventualele erori care vor fi constatate. Uitati, Polonia este acum in situatia – am fost acum vreo luna si ceva in Polonia in vizita – ei erau in plina procedura de inchidere a conturilor, dupa un audit care a fost facut de Comisia Europeana. Pentru anul financiar 2004, daca nu ma insel, exista posibilitatea sa li se ceara inapoi undeva pina la 5% din alocarea financiara pentru ca s-au constatat anumite erori in felul in care s-a aplicat procedura.

Rep: Ati luat in calcul in bgetul pe 2008 bani pe care sa-i returnati, eventual, Comisiei Europene?

DC: Da, asta va fi in 2009, eventual, daca va fi. Pana la mijlocul lui 2008, oficial, noi putem face plata, in al doilea semestru 2008 Comisia Europeana isi face propria analiza si la inceputul lui 2009 o sa se aplice procedura asta.

Rep: Ioana Morovan, cat de important este aceste sistem de evaluare si control pentru care Romania era sa fie sanctionata cu aplicarea clauzei?

IM: Era sa fie sanctionata cu o reducere de pina la 100 milioane de euro a sumelor care vin de la Bruxelles. Banii oricum trebuie sa fie platiti de catre stat. As avea o observatie, cu asta am sa incep. Controalele inca nu s-au finalizat, deci platile acestea au intirziat practic pina in luna februarie, initial trebuiau sa fie in luna decembrie aceste controale.

Rep: Mult mai devreme, spuneti.

IM: da, initial termenul a fost luna decembrie

DC: Noi ne planificasem, initial luna decembrie, putea sa fie si noiembrie si octombrie. Acolo a fost volumul foarte mare de munca la controlul in teren. La controlul administrativ, tot sistemul informatic a identificat acele supradeclarari, adica pe aceeasi parcela mai multe cereri. Ei, volumul demunca a fost …

Rep:…dar cine e de vina pentru asta, domnule ministru? Cine e de vina ca pe acelasi teren exista 3-4 cereri?

DC: Sunt multi factori. Au fost situatii in care proprietarul de teren – vedeti la noi inca este o confuzie inclusiv in discursul unor functionari de la mine din minister sau oameni politici, o confuzie intre proprietarul de teren agricol si producatorul agricol, exploatantul, cel care utilizeaza terenul. Au fost si aici situatii cand omul are 4 hectare, a auzit ca se da subventie, el a arendat terenul respectiv, are contract de arenda, si s-a dus si a depus subventia. Si a zis: ‘Dom’le daca imi da subventia e bine, daca nu mi-o da, asta e. N-am nimic de pierdut’. Si pentru acelasi teren a cerut si arendasul care lucreaza terenul si arendatorul care e proprietar. Toate lucrurile acestea, dupa ce au fost identificate de catre sistemul informatic, au trebuit sa fie clarificate de catre functionarii de la Agentie cu cei care au depus cererea.

IM: Bun, aceste date, apropos de supradeclarari, existau inca din vara. Atunci au inceput sa apara datele despre supradeclarari si nu-mi dau seama de ce trebuie sa ajungem in luna februarie 2008 ca sa clarificam aceste lucruri.

DC: Nu se putea declansa procesul acesta pina cand nu se trecea prin filtrul sistemului informatic. Pentru ca dupa ce sistemul informatic a dat lista asta, cei de la Agentie au trebuit sa reverifice, sa fi fost o greseala a sistemului informatic si sa chemam oamenii la Agentie degeaba. Deci am inceput undeva prin octombrie.

„Sistemul informatic nu functioneaza 100%”

Rep: Acest sistem informatic, domnule ministru, functioneaza acum? E bun? Ca in raportul Comisiei din octombrie, era mentionat explicit ‘sistemul informatic nu functioneaza’. Functioneaza acum?

DC: Acum nu pot sa spun ca functioneaxa 100%. In ce sens: in sensul ca agentia a facut un caiet de sarcini catre dezvoltatorul de soft in care a cerut mai multe lucruri. Sunt anumite elemente minime care e obligatoriu sa functioneze pentru ca acest calcul al platilor sa se faca corect si asta a urmarit Comisia. Cand ati vazut acele deficiente majore care au fost identificate ca majore de Deloitte, ele au fost majore pentru ca aveau o incidenta asupra calculului sumei care se platea la hectar. Dar, pe langa, asta sistemul mai trebuie sa scoata anumite tipuri de informatii de care Agentia are nevoie ca sa-si faciliteze activitatea. Sunt lucruri care nu sunt indispensabile ca sa putem face plata.

Rep: Nu inteleg de ce, atunci cand Comisia Europeana spune ‘softul nu functioneaza’, firma de soft nu pateste nimic. Eu nu am auzit ca firma SIVECO sa fi fost penalizata sau sa fi incasat amenzi.

DC: Pentru intirzierile de dezvoltare a softului, acolo unde e strict vina lor, din cate stiu eu, au fost penalizati si vor fi penalizati. Pentru ca, o sa va spuna cei de la SIVECO, destul de putine plati s-au facut pe contractul asta tocmai pentru ca n-a existat acceptanta finala. Contractul, din cate stiu eu, prevede ca se da bun de plata dupa ce un modul este acceptat final de catre Agentie. Majoritatea lor nu au fost acceptate final decat acuma la sfarsitul anului, pentru ca s-a tot lucrat pe ele, s-a tot corectat.

Rep: Multi bani asteptati de la Bruxelles pentru subventii, cati, domnule ministru? Pentru 2008?

DC: 440 milioane pentru 2007, pentru aceste plati directe la hectar.

Ciolos: inainte sa incaseze subventiile, arendasii ar putea fi obligati sa probeze ca si-au platit datoriile catre proprietarii de terenuri

Rep: Multi cititori Hotnews, proprietari de terenuri, se plang ca sunt la mana arendasilor. Ca nu-si respecta contractele acesti arendasi, ca proprietarii nu primesc nici un kg de grau ani de zile, sau ca, in orice caz, primesc extrem de putin. Ce faceti cu arendasii din Romania?

DC: Intr-o economie de piata, ministerul nu mai poate sa intervina in relatii contractuale intre privati. La fel cum nu poate sa intervina direct in stabilirea preturilor. Aici la arendatori si arendasi este o relatie comerciala juridica intre terti, pe baza unui contract de arenda. Exista justitia care, daca un contract nu se respecta… eu chiar discutam cu directorul meu de cabinet, domnul Radulescu care este si agricultor, si-l intrebam ce se intampla in situatia asta. Ce putem sa facem noi, in situatia in care nu se plateste arenda. Si el mi-a spus foarte clar: contractul de arendare are titlu executoriu. Deci, daca proprietarul de teren, in cazul in care fermierul nu ii plateste arenda, se duce si il da in judecata. Automat, in mod normal, fermierul respectiv poate sa fie executat.

Rep: Ioana Morovan, e asa cum spune ministrul, nu poate interveni deloc in povestea asta cu arendasii si proprietarii?

IM: O varianta ar fi, cand este vorba de un domeniu atat de sensibil si cand sunt aceste probleme pe piata, care sunt recunoscute de marea majoritate ca fiind probleme grave, ca statul sa-si asume un rol de arbitru. Cum este, de exemplu, pe energie sau pe telecomunicatii, unde exista autoritati de reglementare.

DC: …dar trebuie sa aiba in fata niste parteneri pentru asta.

IM: Si nu intervine in contractul intre parti, ci in contractul cadru care se semneaza cu arendasii.

DC: Se mai poate face un lucru la care o sa ma gandesc in perioada imediat urmatoare. Am putea gasi o formula prin care fermierul sa dovedeasca, atunci cand vine sa depuna un dosar de cerere de subventii, pentru ca primeste niste bani de la stat, si asa cum el are obligatia sa isi plateasca darile fata de stat – contributiile, impozitele, taxele, samd – sa existe un mijloc prin care el sa trebuiasca sa dovedeasca si faptul ca si-a platit obligatiile fata de proprietarul de teren.

Rep: Arendasii incaseaza in momentul de fata subventiile pentru terenurile pe care ei le iau in arenda de la proprietari?

DC: Da. S-ar putea ca pentru toate subventiile pe care le primesc de la stat, atunci cand depun cererea de subventii, sa li se ceara si o dovada ca si-au platit arenda.

Rep: Pai si de ce nu faceti asta?

DC: Eu sunt adeptul reducerii birocratiei pe cat posibil. Pentru ca pe urma putem cadea in extrema cealalta: le cerem atatea documente si adeverinte samd…

Rep: Le cereti celor care produc bani.

DC: Da, dar cei care produc bani produc si grau si porumb si carne samd. Si daca pe oamenii astia in loc sa-i lasam in camp sa-si vada de productie ii purtam pe la tot felul de institutii…

Rep: Plangeti de mila lor, sau de mila oamenilor care nu-asi iau produsele?

DC: Eu plang de mila agriculturii Romaniei, in primul rand. Ma intereseaza sa avem productie, pentru ca altfel n-o sa mai aiba cui sa arendeze terenul proprietarii daca nu avem agricultori si daca crestem birocratie. Nu apar arendasii sau arendatorii, dar trebuie sa gasim un mijloc prin care sa nu crestem excesiv si gratuit birocratia, si sa cadem dintr-o extrema intr-alta.

Rep: Cam cat din subventiile care vor veni de la UE se vor duce la arendasi, cam cat se vor duce la fermieri, direct la proprietari?

DC: Nu am acuma o situatie aici. Cam 40% din suprafata agricola este lucrata de fermele mari, de societatile agricole. Din astia 40%, o parte este in propritatea efectiva a societatilor agricole, iar restul e suprafata arendata. E vorba de cateva milioane de hectare, oricum.

Rep: Tot n-am aflat. Credeti ca modul cum functioneaza arenda in Romania anului 2008 este sau nu o problema?

DC:Eu pana acum, de cateva luni, de cand sunt la minister, n-am considerat-o ca fiind una dintre cele mai mari probleme care blocheaza agricultura.

Ministrul agriculturii spune ca ar cultiva cereale daca ar fi agricultor

Rep: Ce ati cultiva dvs, in 2008, domnule ministru, daca ati fi agricultor? Grau, porumb, cartof? Ce ati pune in pamant?

DC: O sa va spun ce as cultiva eu, dar nu vreau sa fie considerata ca o sugestie din partea ministerului pentru a cultiva un lucru sau altul. Pentru ca asta e o alegere a celui care isi asuma riscul sa ia bani din banca sau sa ia bani din contul pe care il are, sa investeasca si pe urma sa isi gaseasca piata de desfacere si sa vanda prduse la un pret cat de cat bun. Piata trebuie sa joace rolul si fermierul din Romania, indiferent ca cultiva 5 hectare sau 5000 de hectare, trebuie sa se invete sa se informeze vizavi de preturile, cantitatile de pe piata. Si o sa vada, la fel cum pot sa vad si eu, pentru ca si eu tot informatiile de pe piata le iau aunci cand va spun ca in momentul de fata sunt preturi foarte bune la grau, sunt preturi foarte bune la porumb, sunt preturi foarte bune la oleaginoase. Si ca exista posibilitatea ca aceasta cerere sa fie mentinuta mare si in anii urmatori, la cereale, pentru ca exista o cerere mare pe piata mondiala. Si nu e doar din cauza secetei, asta pot s-o spun pentru ca arata mai multe studii. Faptul ca pretul la cereale este mare nu e doar conjunctural, ci e pentru ca cererea pe piata mondiala e mare, si exista sanse ca si in anii urmatori pretul sa fie mare, deci sa existe un pret bun de vanzare, la cereale. La oleaginoase, la fel, noi avem conditii bune de cultura, deja in toamna s-au cultivat, din cate mi-au spus colegii, undeva peste 400 sute de mii de hectare de rapita. Eu sper sa fie si cu floarea-soarelui si cu soia suprafete cultivate, pentru ca aici exista o cerere si in furajarea animalelor, dar si in productia de bio-carburanti. Deci exista cateva sectoare in care exista perspective bune de piata.

Ciolos: Proiectele pentru banii din Programul National de Dezvoltare vor putea fi depuse in prima jumatate a lunii martie

Rep: Oamenii de afaceri, taranii cu spirit intreprinzator nu pot accesa in acest moment banii europeni ca sa deschida mici afaceri, din cauza ca Programul national de dezvoltare rurala n-a fost aprobat inca la Bruxelles si intrearea e: cand va fi aprobat?

DC: Programul a fost depus in a doua varianta corectata pe 20 decembrie. Urmeaza acuma, la inceputul lui ianuarie, sa intre in noua analiza, avizare tehnica, in cadrul Comisiei Europene. Eu am fost foarte ferm in discutia cu comisara, sa se scurteze procedura pe cat posibil, pentru ca la sfarsitul lui februarie sa putem avea programul aprobat. Aprobarea oficiala din partea Comisiei n-o sa vina decat undeva prin primavara, pentru ca ei trebuie sa isi aprobe bugetul pe 2008, insa, la sfarsitul lui februarie, inceputul lui martie, imediat ce programul intra in acest Comitet pentru dezvoltare rurala al Comisiei si el este aprobat acolo, eu imi asum responsabilitatea, si am acesata posibilitate prin regulament, sa dam drumul la primirea de proiecte si la semnarea de contracte.

Rep: Deci anuntul e asa: sfarsitul lunii martie primim proiecte.

DC: Eu sper chiar mai repede. In prima jumatate a lunii martie sa putem primi proiecte. E vorba d e investii in ferme, investitii in unitati de procesare, infrastructura rurala, renovarea satelor, diversificarea activitatilor economice in mediul rural.

IM: acele activitati mai putin agricole…

DC: Deci pentru acelea vom putea primi proiecte. Pina la sfarsitul lui ianuarie ar trebui sa avem si ghidul solicitantului, ghidul beneficiarului. Pentru aceste trei masuri cel putin: investitii in ferme, investitii in untitati de procesare si renovarea satelor. Eu sper ca la sfarsitul lui ianuarie, inceputul lui februarie, ele sa fie deja disponibile si pe site, aceste ghiduri, ca oamenii sa poate incepe sa-si pregateasca proiecte, iar undeva pina la inceputul lui martie sa avem si ghidurile pentru celelalte masuri pina la primele noua masuri cu care declansam programul.

Rep: Ferme-ferme, domnule ministru. Sa vedeti ce zgomote si ce sunete produc aceste ferme acum in Romania si ce aflam despre cum merge vanzarea la animale in Romania anului 2008. (urmeaza un scurt reportaj despre crescatorii de porci din Ialomita)

“ Nu ma lasa sa ies cu ele afara din curte. Eu stiu asa: in toata istoria asta a Romaniei se vindea porcul in oboare, in targ, in toata tara asta. Si acuma de ce ne interzice? Uniunea Europeana nu a interzis ca sa nu ai voie sa te duci cu el in obor da’ oborul sa corespunda standardelor europene ca sa poti sa-ti vinzi marfa acolo”

“…Eu ii dau lu’ ala de la oras care nu are porc. Noi suntem crescatori de animale, noi din asta traim, eu am cheltuit cu ele 100 de tone de bucate, de cereale, de anul treut si pina acum, si am mai cumparat vreo 30 de tone tarata. Acolo e munca mea, ce sa le fac acum? Nu-i doare pe nimeni nimic. Stii ce mi-a spus de la Ministerul Agriculturii: ce dom’le, v-am pus noi sa cresteti porci? Astea-s normele metodologice, dom’le. Pe nimeni nu ma ia somnul seara,n-am odihna, ca ma asteapta ala, stii ce inseamna un animal infometat? Sau mort de sete? Sa vedeti o herghelie de porci si sa n-ai ce sa le dai sa manince. Il bagi acolo, il legi acolo…si-l maninca de viu..”

DC: Da, are dreptate omul si a fost una din primele discutii pe care le-am avut dupa ce am preluat acesata functie cu responsabilii de la Autoritatea sanitar-veterinara, care, in multe situatii, din punctul meu de vedere, au facut exces de zel. In sensul ca ei spun ca isi fac meseria si ca aplica normele care sunt stablite la nivel European, insa n-au facut eforturi suficiente sa informeze la timp vizavi de introducerea anumitor norme. Este problema cea mai sensibila cu porcul, aici trebuie sa inteleaga si crescatorii de porci ca avem problema pestei procine, boala infectioasa care tine in primul rand de conditiile de igiena in care sunt crescute animalele. In gospoadriile mici ale populatiei nu poti sa ceri omului sa faca investitii foarte mari ca sa creasca doi-trei porci, dar atunci va rebui sa fim si noi foarte clari, sa vedem in ce sistem de crestere a animalelor vizam piata. Trebuie respectate niste norme, va trebui sa ajutam si noi. Prin programul de dezvoltare rurala vor fi ajutati sa faca investitii, iar acolo unde se cresc porci pentru nevoile familiei normele, exigentele nu mai sunt la fel de mari, dar acolo trebuie sa avem un control al circulatiei animalelor.

Rep: Dar despre ce vorbim, domnule ministru? Am vazut in CVul dvs, veniti dintr-o zona rurala.

DC:..da, zona Zalaului, Salaj.

„Daca nu rezolvam problema pestei porcine intr-un an, o sa importam carne de porc”

Rep: Oamenii astia de ani de zile, de zeci de ani, din asta traiesc: cresc porci, 3-4, se duc cu ei la targ, ii vand, pun niste bani de-o parte. Acum, daca nu vor mai putea sa faca asta, ce solutii au?

DC: O idee pe care noi am promovat-o, si acum trebuie sa vedem sub ce forma o putem si aplica, este sa creem posibilitatea la nivelul comunei sau unor grupuri de comune, prin niste abatoare sau centre de sacrificare, sa evitam pe cat posibil o circulatie necontrolata a animalelor, dar sa deschidem si posibilitatea pentru micii producatori sa-si valorifice surplusul de productie pe care il au. Aceasta ar putea sa fie o solutie: omul isi creste 4 sau 5 porci, din care unul il foloseste pentru consumul familiei, iar ceilalti, bun, vrea sa-l comercializeze. Dar va trebui sa scurtam pe cat posibil ruta pe care o face ca sa il vanda; deci, decat sa-l vanda viu, isi gaseste clientul, il vinde sacrificat, il sacrifica in abatorul care este la normele europene si unde statul poate sa intervina cu un sprijin financiar pentru aducerea lui la norme. Dar si aici vor trebui facute niste eforturi, pentru ca altfel exista riscul ca tot sectorul cresterii porcului din Romania sa fie afectat. Daca noi intr-un an de zile nu rezolvam problema pestei porcine, pur si simplu o sa importam carne de porc din alta parte, pentru ca n–o sa putem niciodata sa ne aliniem nivelul, sau sistemul de crestere a porcilor la normele astea, care, ce inseamna, ce spun europenii: fratilor, puneti-va la punct un sistem de crestere a porcului care sa evite aparitia unor boli care sunt boli ale saraciei, boli ale sistemului de crestere a animalelor.

IM: E adevarat ca o foarte mare parte din banii din SAPARD s-au dus catre prelucrarea carnii si mai ales a carnii de porc. Si problema este ca acestia care sunt de dimensiuni foarte mici nu isi permit sa faca proiecte…

DC: sa faca investitii…

IM: si sa sigure cofinantare.

Rep: Asomarea porcilor de Craciun. S-a suparat cineva la Bruxelles ca au fost hacuiti tot traditional si nu cu pistolasul?

DC:Aici a fost o discutie. Am cerut presedintelui Autoritatii sanitar-veterinare sa aiba o discutie cu cei de la DG San de la Comisie vizavi de problema asta si…

Rep: Dar s-a suparat cineva de la Bruxelles?

DC: A fost o discutie la care a participat si presedintele Colegiului medicilor veterinari, care trebuie sa aplice de fapt regulile astea, si s-a ajuns la un acord ca pentru perioadele in care se fac sacrificari traditional de Paste si de Craciun, sa putem aplica inca cativa ani de zile derogarea astea pentru modul de sacrificare.

Rep: Asta e foarte interesant. Deci, ati obtinut o derogare pentru sacrificarea porcilor.

DC: Va fi o decizie pe care va trebui s-o luam noi, prin Hotarire de guvern, dar o interpretare intr-un anumit fel a unor reglementari, ne-ar permite sa facem lucrul asta, daca n-o sa existe, pentru ca pe urma stiti totdeauna exista partea cealalta…

Rep: Stati asa. ca poate am inteles gresit: Comisia Europeana a acceptat ca in Romania porcul de Craciun sa fie taiat traditional pentru inca cativa ani?

DC: Exista un regulament care spune ca se pot face anumite sacrificari traditionale, pentru ca e o problema pe care am ridicat-o: de ce spaniolul poate sa sacrifice taurul in arena si nu e considerat, eu stiu, ca o nerespectare a regulilor de buna stare a animalelor si la noi de Pasti si de Craciun sa nu putem sa sacrificam animalele intr-un fel traditional.

Rep: Si ce-au zis cei de la Bruxelles?

DC: Si au zis ca daca noi, la nivel national, ne asumam lucrul asta, putem sa mergem asa.

Rep: Noi la nivel national ne asumam lucrul asta.

DC: Pai, pina acuma nu ni l-am asumat.

Rep: Nu?

DC: O sa ni-l asumam acuma.

Rep: Dar cum se faca asta tehnic? Printr-o hotarire de guvern?

DC: Da, o hotarire de guvern.

Rep: Si ce scrie in hotarirea asta de guvern? Scrie ca taranii sa isi taie porcul cu cutitul?

DC: Nu, ca exista posibilitatea in perioada cutare si cutare, in anumite conditii, sa se faca o sacrificare traditionala. Acum, eu, ca ministru al agriculturii, nu am rolul sa stabilesc exact textul.O sa-mi vina din partea specialistilor textul, ideea este ca eu sper sa gasim o solutie si la problema asta.

Rep: Deci e clar ca povestea cu asomarea n-a tinut.

DC: Si cu speranta ca n-o sa fim acuzati de asociatiile de protectie a animalelor ca chinuim…

Rep: Lasati-i pe astia, domnule ministru.

DC: Pai, ii lasam, dar si ei pot sa actioneze in judecata i statul sau pe cineva, la fel de bine.

Rep: Cand estimati ca s-ar putea da hotarirea asta de guvern?

DC: Pai eu cred ca pina la Pasti.

Ciolos: „nu intentionez sa intru in politica”

Rep: Final de emisiune, nu mai avem mult timp. Intrati in politica?

DC: Nu, n-am avut intentia asta si nici n-am intentia asta, sa intru in politica. Am intrat deja in politica agricola…

Rep: Nu, nu..va intreb direct

DC: … si e politica care imi place cel mai mult

Rep: in PNL intrati?

DC: Nu

Rep: PNL nu v-a propus sa intrati in partid?

DC: Sigur ca mi s-a propus, dar v-am spus, nu am intentia, si nu pentru ca am ceva cu PNL-ul sau cu un alt partid, ci pentra ca, ce mi-ar aduce mie intrarea in politica vizavi de obiectivele profesionale pe care le am eu pe viitor.

Vezi inregistrarea integrala a interviului: