Ministrul de finante german vrea sa carpeasca gaurile din buget cu banii oamenilor pentru sanatate

Guvernul german incearca sa-si astupe gaurile la buget cu surplusul rezultat din cotizatiile obligatorii la asigurarea de sanatate. Acesta se ridica la aproape 20 de miliarde de euro. La un procent de 15,5% din salariul brut si alte costuri medicale platite direct din buzunar, nici nu e de mirare ca „slanina” asiguratorilor s-a facut din ce in ce mai groasa. Iar acum, disputa e ce sa se faca cu banii. De returnare la asigurati, nu vorbeste mai nimeni. Ministrul Finantelor, Wolfgang Schäuble, a gasit insa solutia: reducerea bugetului pentru sanatate. Multi cetateni din Germania se revolta, simtindu-se jefuiti de stat pentru a-si finanta politicile paguboase.

De saptamana trecuta, asigurarile de sanatate si politicienii se cearta ce sa faca cu rezerva de bani. O atitudine cel putin interesanta, deoarece acesti bani nu apartin niciunora dintre ei, ci rezulta din cotizatiile oamenilor care isi asigura un serviciu de care au nevoie, sau vor avea candva. Dupa cum a comunicat ministerul federal al sanatatii saptamana trecuta, casele de asigurari obligatorii au realizat un plus de 4 miliarde de euro in 2011. Acesta intra la rezervele celor 114 asiguratori, de cca zece miliarde de euro, ca si la un Fond de Sanatate de 9,5 miliarde de euro.

Ministerul Sanatatii ar fi somat casele de asigurari sa restituie banii contribuabililor, insa acestea din urma au refuzat. „Acum, ca situatia financiara e stabila, trebuie ca rezervele pentru vremuri rele sa creasca si sa fie puse la adapost”, a zis vicepresedintele Asociatiei Caselor de Asigurari de Sanatate, Johann-Magnus von Stackelberg. Nici solutia de desfiintare a taxei de cabinet medical, 10 euro pe trimestru, n-a fost imbratisata la nivel decizional.

In culisele Guvernului, ministrul de finante Wolfgang Schauble (CDU) si cel al Sanatatii, Daniel Bahr (FDP), trag sfori pentru ca bugetul de stat alocat sanatatii sa fie redus cu cateva miliarde, reducere compensata cu surplusul realizat de casele de asigurari. In 2013, acest buget alocat Sanatatii ar urma sa fie tot de 14 miliarde de euro. In total, anul trecut, casele de asigurari obligatorii au cheltuit 61 de miliarde pentru clinici, 34 de miliarde pentru medici si 31 de miliarde de euro pentru medicamente.

Insa banii din cotizatii s-au scurs si in alta directie. Cu un salariu anual de aproape un sfert de milion de euro, seful DAK, Herbert Rebscher, e pe locul al treilea in topul celor mai bine platiti sefi de case de asigurari obligatorii de sanatate. Il intrec doar seful Techniker Krankenkasse, Norbert Klusen, care in 2010 a castigat anual 278.160 euro, urmat de cel al Iduna Ikk, Torsten Leonard, cu 259.600 euro in aceeasi perioada. Insa mai toti directorii de asigurari de sanatate se situeaza salarial peste 200.000 de euro, intrecand cu vreun sfert, retributia cancelarului federal.

Sanatatea costa, si omul e nevoit sa dea oricat pentru ea. Dar si pentru conturile unor sefi, functionari si un sistem, a carui eficienta e adesea indoielnica. Deasupra caselor de asigurari, in stufoasa birocratie a sistemului de sanatate german, mai apar si structurile federative, cum ar fi Kassenarztlichen Bundesvereinigung -al carei sef a avut 260.000 de euro salariu in 2009- si Kassenzahnarztlichen Bundesvereinigung, cu un capo care s-a bucurat de 240.585 euro. Nici la pensie, acesti functionari de varf nu sunt uitati. AOK Bavaria plateste fostului sau director o pensie anuala de 105.600 de euro, adica 60% din salariul de baza al unui director in functie.

In 2009, procentul de bani incasat de asiguratorii de sanatate s-a uniformizat, la 14,9% din salariul brut. In 2010, procentul a crescut la 15,5%, adica cu 0,6%. Tot atunci, ca un favor facut angajatorului, contributia angajatului a urcat la 8,2%, in timp ce aceea a angajatorului reprezinta doar 7,3%. Pana atunci, ambii plateau la fel, adica jumatate. Pe langa asigurarea obligatorie de sanatate, la un moment dat a aparut si cea de „ingrijire”, cea de-a doua fiind inca o gaselnita de a scoate omului banul din buzunar.

Iar unele asigurari percep inca o taxa suplimentara. Deutsche Angestellten Krankenkasse (DAK) e una dintre ele. „Puternicul partener al sanatatii tale nu ezita sa ia decizia necesara” scria DAK, anuntand ca, incepand cu luna februarie 2010, fiecare va mai trebui sa scoata 8 euro lunar, din buzunar. Suma e fixa, indiferent de venit. O platesc, la fel, un angajat care castiga cateva sute de euro pe luna, un somer, dar si seful DAK, cu un salariu anual de aproape un sfert de milion de euro.

De proportionalitatea fata de venit a acestei taxe suplimentare n-a putut fi niciodata vorba. Nici acum, nu se pune in discutie intoarcerea celor 20 de miliarde de euro surplus din cotizatii, la cei care le-au platit. Pe forumul de discutii la tema al Spiegel online, multi dintre cei aproape 300 de comentatori isi ies din pepeni. Unul dintre ei scrie: „Contribuabilii au salvat intai castigurile speculantilor, apoi dobanzile bancilor in criza greceasca, iar acum, cu cotizatiile lor stabilite prin lege se asaneaza bugetul de stat”.