Mitul celor 45% indeciși care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze”

Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.

În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. E plauzibil ca doar 1% dintre români să fie indeciși? 

Cifra mică, înscrisă în sondaj, a nehotărâților, are însă o explicație prin prisma eșantionului chestionat de sociologii de la AtlasIntel. Mai exact, cei 2.994 respondenți, chestionați prin metoda recrutare digitală aleatorie, sunt aleși ca fiind cel mai probabil persoane care vor merge la vot pe 4 mai. 

„Eșantioanele AtlasIntel sunt reprezentative pe un concept de electoral probabil (likely voters). Asta înseamnă că ele au ca target acei votanți care efectiv votează de obicei și care intenționează să se prezinte la vot și la alegerile viitoare. Un eșantion calibrat pe un electorat probabil va prezenta inerent un procent mai scăzut de votanți nehotărâți decât un eșantion calibrat pe întreaga populație adultă cu drept de vot”, a explicat pentru HotNews.ro fondatorul AtlasIntel, Andrei Roman.

54-59% e prezența estimată, în funcție de sondaj

În alte sondaje, însă, realizate pe un eșantion general reprezentativ, doar o parte declară că vor și merge la vot. În aceste sondaje, baza o reprezintă și cei care de regulă merg la vot, dar și cei care nu fac acest exercițiu.

Spre exemplu, sondajele Verifield și SOCIOPOL oferă rezultatele din rândul celor care spun că merg la vot – 54% (Sociopol), 59% (Verifield). Sunt cifre apropiate oarecum de prezența care este așteptată la alegerile prezidențiale, pe baza experienței anterioare. În Turul I din noiembrie 2024 prezența oficială a fost de 52,55% (țară + diasporă). 

„Cei pe care-i identificăm ca vin la vot sunt 54% din întreaga populaţie. Din acest procent, sunt puţini nehotărâţi. Restul pana la 100% din cei 54% sunt non votanţi. Sunt mulți care nu vin la vot și puțini cei care sunt nehotărâți și nu vin la vot”, a declarat sociologul Mirel Palada, explicând un sondaj SOCIOPOL la început de aprilie. 

Directorul INSCOP: „Ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%”

Alte sondaje, precum cele de la CURS sau ARA, așa cum au fost prezentate ele publicului, nu au dat deloc procentul nehotărâților. În schimb, directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. 

„În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. 

Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional. Și, atunci, de ce se vehiculează public, în multiple surse, 45% indeciși?

Sociolog: „Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”

Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația nehotărâților și care ar fi instanțele în care procentul acestora ar putea crește. 

„Variază în funcție de tipul de alegeri și de moment. Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot, există o dezirabilitate socială în contextul participării la un sondaj să spui că ai veni la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews. 

„Cred că e normal să crească (acest procent – n.r.) atunci când există suprapuneri sau „clinciuri”. Adică 2 sau 3 candidați cu mesaje similare și/sau care țintesc același electorat. De asemenea incertitudinea e o reacție normală la evenimente care produc schimbări bruște: dispariția lui Georgescu, retragerea sprijinului USR pentru Lasconi, gafa lui Ponta”, a mai spus Mateescu. 

Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.

• HotNews.ro centralizează toate sondajele de opinie în secțiunea de date, hărți și grafice Alegeri.HotNews.ro