Mâncarea de proastă calitate a dus la creșterea cazurilor de diabet la copii. Ce greșeli fac părinții și ce sfaturi au medicii

Diabetul zaharat de tip 2 a devenit o problemă majoră de sănătate publică și este din ce în ce mai întâlnit la copii și adolescenți, atenționează medicii, care subliniază că e mai bine și mai ieftin pentru toată lumea să facem prevenție. Iar dacă este vorba despre copii, aceasta înseamnă că părinții trebuie să îi îndrume către un stil de viață sănătos și să-i învețe să facă acele alegeri alimentare corecte, încă de timpuriu. Iar cel mai bun exemplu este cel personal.

Mai puțin sport, mai mulți copii obezi, cu acces la junk-food

„Diabetul zaharat de tip 2 este din ce în ce mai frecvent la copii și la adolescenți, din păcate”, subliniază prof. dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice la

Institutul Național de Diabet „Prof.dr. Nicolae Paulescu” din București.

Acest lucru se explică în principal prin schimbarea modului de viață în ultimii 20-30 de ani. „A scăzut apetența pentru exercițiu fizic la copii și la adolescenți și a crescut obezitatea – care este principalul factor de risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Sunt multe explicații, dar cea care este cea mai probabilă pentru țara noastră este accesul facil și, din păcate, tot mai extins la așa-numita mâncare junk. Adică, mâncarea de proastă calitate, densă caloric și din ce în ce mai variată, mai apetisantă și mai ieftină”, explică medicul.

Un alt aspect important în acestă discuție sunt băuturile dulci, îndulcite cu zahăr și carbogazoase. „Acestea sunt pur și simplu adictive pentru copii și adolescenți”, avertizează expertul.

„Este greșit din start să facem restricții alimentare severe”

Principalele două direcții pe care s-ar putea gândi prevenția diabetului zaharat de tip 2 la copii și la adolescenți, consideră medicul, ar fi prevenirea sindromului metabolic. În special pentru cei care au o predispoziție familială, pentru că diabetul zaharat de tip 2 are o transmitere familială destul de intensă și genetică și prin obiceiurile intrafamiliale, în special alimentare: „Acest sindrom metabolic este centrat pe obezitate. Ce putem face la copii și la adolescenți ca să prevenim această afecțiune? Este greșit din start să facem restricții alimentare severe și asta din două motive. În primul rând, pentru că acești copii trebuie să crească, să învețe și au nevoie de aport alimentar, de aport energetic de calitate și, în al doilea rând, că necesarul energetic și de calitate alimentară este mare. Deci, în principiu trebuie doar să eliminăm dacă se poate excesele și, în principal, excesele de alimente dulci, zahăr și excesele de băuturi îndulcite cu zahăr și carbogazoase”, explică prof. dr. Cristian Serafinceanu.

Dar, mai important decât asta este stilul de viață adecvat vârstei. „Copiii trebuie să facă mișcare, exercițiu, sport. Din păcate, din ce în ce mai puțini copii fac sport. Aici este importantă și implicarea părinților, pentru că exercițiul fizic și mișcarea se fac oarecum în familie. Obiceiul de a merge în weekend, de exemplu, în drumeție la munte, la schi, cu bicicletele, deci de a avea un stil de viață activ, contează foarte mult. Pe de altă parte, trebuie făcut sport în mod organizat, structurat. Orice copil începând cu vârsta de 5, 6, 7 ani, ar trebui să facă un sport. Fie un sport de echipă, fie un sport individual. Ar trebui văzut care sunt abilitățile fiecărui copil. Pentru că unora le place înotul, altora tenisul, altora baschetul. Oricum, nu mișcare neapărat prin bătut mingea pe maidan, ci, cumva, într-un colectiv, sub supravegherea unui specialist”, recomandă medicul.

Așadar, organizarea unui stil de viață sănătos este cea mai importantă direcție pe care ar trebui să o imprime părinții. Stil de viață sănătos cu eliminarea exceselor alimentare, dar fără restricții alimentare în ceea ce-i privește pe cei mici.

Ce greșeli fac părinții

Medicul recomandă părinților să nu elimine zahărul din dieta celor mici: „Am auzit în ultimul timp o grămadă de prostii de genul: copilul meu nu mănâncă zahăr, nu mănâncă gluten, nu mănâncă pâine, carne. Să pui copiii pe dietă vegetariană sau vegană – mai ales dacă nu știi cum s-o conduci, și nu știi – este o enormă prostie. Copilul trebuie să aibă o alimentație variată, echilibrată, cu o cantitate și o rație calorică suficientă, dar fără excese. Și fără să stea tot timpul în fața ecranului, ciugulind și ronțăind tot felul de alimente. În afară de această educație dietetică, ar trebui un stil de viață activ, cu exercițiu fizic susținut pentru că la vârsta copilăriei acest lucru e foarte important și duce la rezultate foarte bune”.

Medicul mai spune că problema mare nu ar fi atât că pacienții de vârstă mică ajung târziu la medicul specialist, ci că părinții nu admit că cei mici au probleme de sănătate: „Nu acceptă faptul că are o tulburare metabolică. Și fie supun copilul unor restricții alimentare excesive și care sunt total greșite, mai ales dacă e vorba de fete. Nu arareori mi-a fost dat să văd mame care atrag tot timpul atenția fetițelor – nu mai mânca că te îngrași – sau – ești grasă! – ceea ce e o greșeală enormă. Oamenii nu-și dau seama cât de frecvente și cât de grave pot fi tulburările de comportament alimentar. Și e ușor să induci o asemenea tulburare spunându-i copilului că e gras sau că va fi gras. Este deja un fenomen de masă la copii”, avertizează medicul asupra comportamentului greșit al părinților.

Neacceptând că obezitatea e o tulburare metabolică, părinții nu iau măsuri de modificare a balanței energetice așa cum ar trebui, adică apăsând pe consum energetic și nu reducând excesiv aportul, atrage atenția medicul.

Primul specialist care ar trebui să sesizeze problema ar trebui să fie medicul de familie. „Până la urmă, este o chestiune de bun simț. Dacă observi că copilul se îngrașă, face burtică, nu faci restricții alimentare bruște, ci îl antrenezi în activități fizice”, conchide specialistul.

Atenție la prediabetul copiilor! 1 din 5 adolescenți are prediabet

Un studiu publicat în Jurnalul Societății Endocrine și citat de News Medical, evidențiază câteva metode de identificare a copiilor cu risc crescut de diabet de tip 2 și strategii de prevenție. În ultimele trei decenii, spun specialiștii, a existat o creștere bruscă a incidenței și prevalenței obezității infantile, prediabetului și diabetului de tip 2. Se estimează că cel puțin 1 din 5 adolescenți are prediabet.

Prediabetul este o afecțiune în care nivelurile de zahăr din sânge sunt mai mari decât cele normale, dar nu sunt încă suficient de mari pentru a fi pus diagnosticul de diabet de tip 2. Prediabetul crește riscul de a dezvolta boli renale cronice, boli de inimă și accident vascular cerebral. Aproximativ 5%-10% dintre adulții cu prediabet dezvoltă diabet, în fiecare an.

Nu este clar însă dacă definiția pentru adulți a prediabetului este adecvată și pentru copii, deoarece boala progresează mai puțin către diabet în perioada copilăriei. Cercetătorii au explicat că anumite niveluri mai mari din testele de depistare a diabetului – ca de exemplu glucoza serică și hemoglobina glicozilată – precum și agravarea obezității pot fi predictori ai riscului de diabet de tip 2 la copii.

Cercetătorii au descoperit că 6,5% din 552 de copii și adolescenți cu prediabet incluși în studiu au dezvoltat diabet de tip 2 în perioada de 7 ani cât a durat cercetarea. Studiul a mai arătat că băieții au avansat mai frecvent și mai rapid către diabet decât fetele și că medicamentele antiobezitate și antidiabet au avut rezultate pozitive în prevenirea diabetului la copii.

Sursa foto: Dreamstime.com