Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă
Judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi, de la ora 11.00, într-o nouă ședință pe proiectul de lege al Guvernului Bolojan care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce pensiile magistraților. Proiectul este blocat din decembrie pe masa CCR.
La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
Care sunt deciziile pe care le poate lua CCR
Una dintre variantele pentru ședința de astăzi este ca judecătorii Curții Constituționale să decidă sesizarea CJUE pe problema pensiilor magistraților, așa cum a cerut ICCJ. Surse din CCR au declarat marți pentru HotNews că balanța înclină spre sesizarea CJUE, dar o decizie nu a fost luată.
Fost președinte al CCR Augustin Zegrean afirma, într-un interviu la Digi24, că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura până la doi ani, perioadă în care legea nu poate intra în vigoare.
Există un singur precedent când Curtea de Justiție a UE a fost sesizată de CCR, pe cazul Coman-Hamilton. În trecut, CCR a mai fost solicitată de două ori să sesizeze CJUE în legătură cu reforma sistemului judiciar din România, însă ambele cereri au fost respinse de cei 9 judecători constituționali ca fiind inadmisibile.
Este vorba despre o decizie dată de CCR în 2018. CCR a motivat atunci că „pensionarea magistraților ține de competența exclusivă a statelor membre, fiind o situație pur internă, care nu aduce în discuție dreptul Uniunii Europene”, prin urmare „cererea privind întrebarea preliminară este vădit inadmisibilă”.
În 2019, CCR a respins o altă solicitare privind sesizarea CJUE pe tema reformei legilor justiției, făcută de un grup de deputați USR și PNL. Curtea a motivat respingerea sesizării arătând că aspectele semnalate de autorii sesizării „privesc oportunitatea legiferării. Or, astfel de aspecte nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate efectuat de Curte”.
Întrebat de HotNews în momentul depunerii sesizării cum ar putea arăta o decizie CJUE, Augustin Zegrean a explicat că instanța nu dă un verdict, ci anumite direcții: „CJUE nu o să-ți spună niciodată că ai sau n-ai dreptate. O să comunice ce spune legislația europeană despre problema respectivă”.
Dacă Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, va decide totuși să nu sesizeze CJUE sunt șanse mari ca judecătorii să dea o decizie finală asupra proiectului, conform acelorași surse.
Pentru pronunțarea unei decizii, este necesar însă ca toți cei 9 judecători ai Curții să fie prezenți la ședință. Judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la CCR, se află în concediu paternal din 9 februarie, pentru 10 zile lucrătoare. Totuși, deși se afla și săptămâna trecută în concediu, Gheorghe Stan a participat la ședință și a depus, la rândul său, o solicitare de sesizare a CJUE.
Regulamentul de funcționare a CCR prevede că o decizie nu poate fi pronunțată fără participarea tuturor judecătorilor prezenți la dezbateri, astfel că absența lui Gheorghe Stan sau a altui judecător duce la o nouă amânare.
Ce a solicitat Înalta Curte
În 10 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se stabili dacă modificările la pensiile magistraților propuse de Guvernul Bolojan respectă Dreptul Uniunii Europene.
„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a motivat ICCJ.
„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, spunea Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța supremă a formulat cinci obiecții, despre care susține că ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
- „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
Președinta ICCJ, Lia Savonea, declara, după ultima amânare de la CCR, că „o decizie pronunțată rapid, dar în absența unei clarificări esențiale, poate genera consecințe mult mai grave pe termen lung”.
Întrebată de ce a considerat că este nevoie de un punct de vedere de la CJUE, unde poate dura și luni de zile pentru a veni un răspuns, Lia Savonea a spus că solicitarea de sesizare a Curții Europene „nu este un gest de tergiversare, ci un instrument juridic prevăzut în tratatele europene”: „Este firesc ca instanța constituțională să analizeze toate elementele relevante înainte de a se pronunța, mai ales într-o chestiune cu impact juridic major”.
Ea a spus că „atunci când există o problemă serioasă de interpretare a dreptului european, instanțele naționale au nu doar posibilitatea, ci uneori obligația de a solicita un răspuns preliminar”.
Decizia pe pensiile magistraților a fost amânată deja de patru ori
Înalta Curte de Casație și Justiție este cea care a atacat la CCR prevederile din legea reformei pensiilor magistraților adoptată de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în Parlament.
La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.
Cei patru au transmis ulterior un comunicat comun în care susțin că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.
La termenul din 11 februarie, CCR a amânat din nou pentru a putea studia documentele depuse de ÎCCJ privind sesizarea CCR. Decizia a fost luată cu 8 voturi pentru și unul împotrivă, conform surselor HotNews.
Ce prevede legea propusă de Guvernul Bolojan
Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Potrivit legii, vârsta de pensionare va crește treptat cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Este a doua încercare a Guvernului Bolojan de a modifica pensiile magistraților. Curtea Constituțională a respins primul proiect pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cum a justificat ICCJ demersul de a ataca legea la CCR
În sesizarea depusă de la CCR, instanța supremă argumentează că legea „încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, explica purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
INTERVIURILE HotNews.ro