A treia tentativă. După ce duminică judecătorii numiți de PSD au părăsit ședința, CCR încearcă din nou azi să dea o decizie pe legea privind pensiile speciale ale magistraților

Judecătorii CCR se reunesc din nou luni pentru a decide dacă legea privind pensiile magistraților este constituțională sau nu. Ședința de azi vine după două amânări, printre care una în ziua precedentă când patru judecători au părăsit sala de ședință, iar decizia nu a mai putut fi luată din lipsă de cvorum.

De la ora 10:00 judecătorii Curții Constituționale se reunesc iar pentru a dezbate asupra legii propuse de Guvernul Bolojan – cea care crește vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor și schimbă modul de calcul al pensiei.

Ședința de azi vine după două amânări – una pe 10 decembrie, cealaltă pe 28 decembrie.

La începutul lunii, judecătorii CCR au decis amânarea pronunțării asupra legii care privește pensiile magistraților după aproape 5 ore de dezbateri. Termenul pentru următoarea ședință fusese stabilit pe data de 28 decembrie, adică duminică, între Crăciun și Anul Nou.

Duminică, în ședința în care era de așteptat să ia o decizie, după primele 45 de minute de dezbateri, judecătorii Curții au luat o pauză de 15 minute. Apoi, s-au întors în sala de plen, însă câteva minute mai târziu Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au părăsit sala de judecată. Nu s-au mai întors. 

La 15 minute după ce cei patru au ieșit din sală, au plecat și restul judecătorilor, iar decizia a fost amânată din lipsă de cvorum pentru că e nevoie ca două treimi, adică 6 din cei 9 judecători să fie prezenți pentru a fi luată o decizie.

Duminică, pe 28 decembrie, s-a împlinit o lună de când România ar fi trebuit să adopte modificările propuse de Guvern la pensiile magistraților, pentru a primi de la Comisia Europeană 231 milioane de euro prin PNRR.

Ședința, sub semnul întrebării

Rămâne de văzut dacă la ședința de azi vor participa toți cei 9 judecători ai Curții sau dacă decizia va fi din nou blocată din cauza lipsei de cvorum. Pentru ca o decizie să fie luată, cel puțin șase judecători din nouă trebuie să fie prezenți la ședință, potrivit legii.

Fostul judecător CCR, Tudorel Toader a explicat duminică pentru HotNews că nu exclude ca unii judecători să lipsească:

„Nu exclud, dar iau în calcul perspectiva adoptării unei decizii. Și repet, cu șase judecători în sală, cu cinci voturi într-un sens, decizia poate fi adoptată”, a subliniat Tudorel Toader.

El a spus de asemenea că nu există nicio limitare în ceea ce privește amânarea pronunțării asupra unei legi.

„Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei curții. Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, a explicat fostul ministru al Justiției pentru HotNews. 

Citește și

Fost judecător CCR, despre ce s-a întâmplat azi la ședința Curții: Eu am fost 10 ani judecător și n-am întâlnit situația asta / De câte ori pot bloca judecătorii susținuți de PSD decizia

Ce prevede legea propusă de Guvernul Bolojan

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, începând de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Atunci, potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, adică cei care, în ședința de ieri, au ieșit din sala de plen.

De ce a fost legea atacată la Curtea Constituțională

Înalta Curtea de Casație și Justiție, instanța care a atacat proiectul la CCR și care e condusă de judecătoarea Lia Savonea, susține că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.

„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a acuzat purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.