Modificarile legii societatilor comerciale la orizont

Introducere

La sfarsitul lunii februarie, Ministerul de Justitie a introdus mai multe amendamente importante la Legea 31/1990, legea societatilor comerciale, cu scopul de a alinia legislatia Romana cu cea a Uniunii Europene.

Amendamentele propuse sunt rezultatul unui studiu finantat de Banca Mondiala si USAID, si au fost intarite de recentele raporturi ale Comisiei Europene despre progresul de integrare a Romaniei si raportul Bancii Mondiale despre compatibilitatea legislatiei Romaniei cu Principiile Conducerii Companiilor OECD ( asa cum sunt definite de Programul PAL II – Imprumut de ajustare programatica a Bancii

Mondiale). Astfel initiativa Legii societatilor comerciale este rezultatul obligatiilor continue ale Romaniei privind reforma institutionala guvernata de o serie de programe sustinute de ONG/IFI, precum si angajamentele asumate catre Uniunea Europeana privind aderarea.

Punctele principale ale proiectului de lege

Proiectul de lege propus de Ministerul de Justitie (Proiectul) se concentreaza pe Principiile OECD cu privire la drepturile actionarilor si responsabilitatile consiliului director, si indrumarile propuse de Prima si a Doua Directiva a Consiliului.

De vreme ce marea majoritate a Legii societatilor comerciale este deja aliniata acestor principii si directive, modificarile propuse au avut ca tinta chestiuni specifice, nu situatii generale.

Punctele majore ale proiectului de lege sunt:

• Introducerea notiunii de „capital autorizat”, ce reprezinta nivelul maxim de capital pana la care consiliul de directori sau unicul asociat al societatii poate majora capitalul existent al societatii in cinci ani.

Acest nivel maxim va fi mentionat in actul constitutiv iar adunarea actionarilor va avea autoritatea sa aprobe aceasta majorare a capitalului precum si termenii si conditiile acestei majorari. Totodata, dreptul de preemptiune al actionarilor nu va mai fi limitat sau anulat prin actul constitutiv ci numai de o decizie a Adunarii Generale a Actionarilor;

• Majorarea limitei minime a capitalului social a societatilor pe actiuni la cel putin 92.500 RON, fata de actuala limita de 87.500 RON ( aproximativ 25.000 € la cursul de schimb actual ); pe acceasi ordine de idei aporturile in natura vor fi acceptate atata timp cat transferul dreptului de proprietate a bunului se realizeaza in cel mult cinci ani de la infiintarea societatii;

• Reducerea numarului minim de actionari necesari infiintarii unei societati pe actiuni sau cu respundere limitata la doi, de la actualul cinci (aceasta este asemenea directivelor europene actuale).

Masura propusa va usura povara investitorilor decisi sa investeasca in Romania, ingaduindu-le sa infiinteze societati pe actiuni fara a avea nevoie de actionari „fantoma” doar pentru a satisface cerintele de cinci ale legii.

• Modificarile documentelor constitutive ale unei societati romanesti vor trebui sa fie depuse la Registrul Comertului local in forma „noua” (de exemplu, documentul original va trebui re-printat cu modificarile efectuate in textul nou ), spre deosebire de practica curenta ce presupune doar inregistrarea modificarii ( asa zisul Act Aditional ).

Aceasta va usura procesul de determinare cu usurinta a proviziilor actelor constitutive ce au suferit modificari repetate;

• Introducerea unei noi proceduri de inregistrare on-line este menita a reduce povara birocratica si timpul de asteptare pentru inregistrarea societatilor romanesti, precum si asigurarea copiilor certificate a documentelor constitutive deja detinute de Registru ( este insa neclar cum va fi implementat acest sistem de vreme ce multe documente necesare infiintarii unei societati romanesti trebuiesc depuse la Registrul Comertului in original );

• Introducerea unei „singure-structuri” pentru Consiliul de Directori, prin care pozitiile executive sau neexecutive precum si atributiile lor de incredere sunt bine definite si delimitate. O distinctie va fi facuta intre directori persoane fizice si juridice.

Consiliul va putea sa-si delege prerogativele executive catre unul sau mai multi manageri, a caror obligatii si sarcini in legatura cu societatea se aliniaza la directivele Uniunii Europene , in special Recomandarea Comisiei Europene nr. 2005/162/EC din 15 februarie 2005 cu privire la rolul directorilor ne-executivi ai societatii;

• In privinta conducerii societatii, reguli mai elastice vor determina cvorumul necesar pentru Adunarea Actionarilor. Potrivit proiectului de lege, la prima convocare a Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor este necesara prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot (in prezent este nevoie de cel putin jumatate ).

Hotararile adunarii se vor lua cu majoritatea simpla a voturilor exprimate ( in prezent cerinta este majoritatea absoluta ). Pentru a doua convocare, in prezent nu exista cerinta speciala cu privire la numarul de voturi prezente, iar hotararile sunt luate cu simpla majoritate a voturilor exprimate. Proiectul de lege nu modifica aceste prevederi.

Pentru Adunarea Generala Extraodrinara a Actionarilor proiectul de lege prevede pentru prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot ( in prezent este nevoie de prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social ).

Hotararile vor fi luate cu votul afirmativ a cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti ( in prezent este nevoie de votul afirmativ al actionarilor ce reprezinta cel putin jumatate din capitalul social ).

In ceea ce priveste a doua convocare, proiectul de lege prevede prezenta actionarilor reprezentand cel putin a cincea parte din numarul total de drepturi de vot ( in prezent fiind necesara prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social ).

Hotararile vor fi luate prin votul afirmativ a cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti ( legea actuala prevede votul unui numar de actionari reprezentand cel putin o treime din capitalul social );

• In mod similar, orice modificare a structurii societatii ( ca de exemplu, obiectul de activitate, precum si orice decizie privitoare la majorarea sau reducerea capitalului social, fuzionarea, divizarea or desprinderea ) va trebui votata de o majoritate de cel putin trei patrimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti, cu respectarea cerintelor de cvorum;

• Proceduri aditionale referitoare la Adunarea asociatilor vor fi simplificate, astfel: (i) prelungirea termenului de intrunire de la 15 la 30 de zile; (ii) reducerea numarului de actionari care pot convoca o intrunire a actionarilor; (iii) clarificare dreptului actionarului de a adauga noi probleme pe agenda; (iv) reglementarea dreptului actionarilor ce detin actiuni preferentiale de a asista

la Adunarile Actionarilor ( fara a avea drept de vot ); (v) precizarea situatiilor in care un actionar poate vota prin imputernicit si introducerea dreptului actionarului de a semna pacte cu privire la vot; (vi) imbunatatirea sistemului de determinare si distribuire a dividendelor si (vii) precizarea situatiilor in care un actionar se poate retrage din societate ( inclusiv termenul obligatoriu de

30 de zile, existenta unor circumstante noi, noi obligatii de evaluare a pretului actiunilor de catre un expert numit de judecatorul delegat, etc );

• Cumpararea de catre societati a proprilor actiuni va ramane in continuare o procedura foarte restrictiva, dar se va produce o elasticitate a regulilor si principiilor ce guverneaza asemenea transfer. Totusi, subscrierea propriilor actiuni va fi interzisa;

• Societatiile cu o cifra de afaceri sub 10 milioane de RON ( aproximativ 2.8 milioane Euro ), vor avea nevoie de la Registrul Comertului si de la Ministerul de Finante de o confirmare a faptului ca s-au depus documentele financiare.

Pentru a garanta accesul publicului la aceste documente ( facilitand astfel descoperirea informatiilor financiare relevante si incurajand transparenta, cerute de Principiile Conducerii Companiilor OECD) Registrul Comertului va trebui sa publice aceste date pe internet;

• Definirea fuziunii precum si a unor termeni in legatura cu fuziunea vor fi clarificate ( de exemplu, cand unele prevederi obligatorii a unei fuziuni au loc in timpul repartizarii actiunilor societatii ce isi inceteaza activitatea sau dezvaluirea datei de la care tranzactiile unei asemenea societati sunt preluate de entitatiile supravietuitoare, impreuna cu garantiile acordate actionarilor si

tertelor persoane ); in plus va fi introdusa o noua si complexa notiune de desprindere, valabila in unele situatii specifice; si

• Distribuirea dividendelor va avea loc in decurs de 6 luni de la aprobarea exercitiului financiar anual al societatii, in loc de 8 luni cum este in prezent.

Reactia initiala a cercurilor oamenilor de afaceri

Desi opinia majoritara cu privire la Proiectul de lege este una pozitiva, unele prevederi au fost aspru criticate.

De exemplu, Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR) a afirmat in presa ca reducerea cvorumului cerut pentru adunarea actionarilor va constitui o relaxare injusta a formalitatilor societatii, Proiectul de lege va permite unui numar mic de actionari detinand 20% sa aiba cvorum in Adunarea Actionarilor.

Conform UNPR, decizii majore, ca cele examinate de Proiectul de lege vor trebui luate cu majoritatea absoluta de voturi a actionarilor prezenti, astfel cum prevede legea actuala.

Daca Proiectul va fi aprobat, cerinta prezenta de cvorum redus impreuna cu adoptarea hotararilor nu cu majoritate absoluta ci cu majoritate simpla va lipsi de continut in primul rand organizarea unei Adunari a Actionarilor.

Potrivit reprezentantilor Consiliului national al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CNIPMMR), o Adunare a Actionarilor „trebuie sa stabileasca politica si sa supravegheze activitatiile adoptate de societate”. Astfel, participarea membrilor cu drept de vot va trebui incurajata si nu redusa, pentru a asigura un management efectiv al societatii.

Incercarile Proiectului de lege de a reglementa Adunarile Actionarilor a atras de asemenea critici din partea reprezentantilor UNPR, care au atacat prelungirea perioadei pentru a convoca Adumarea ( de la 15 zile la 30 ). In opinia UNPR, propunerea in speta va actiona impotriva interesului societatii in situatii extraordinare, cand probleme urgente vor trebui dezbatute si aprobate de actionari.

UNPR este de asemenea impotriva reducerii perioadei de plata a dividendelor de la 8 la 6 luni, aceasta masura va crea dezechilibre luand in considerare propunerea de impozitare cu 16 % . Daca Proiectul va fi aprobat in aceasta varianta, in opinia UNPR noile reglementari privind dividendele vor cauza o fiscalitate mai mare decat in 2004.

Mai multe dezbateri si participarea publica

Proiectul de lege a fost publicat pe pagina de internet a Ministerului de Justitie inca din 20 februarie 2006, si a fost deschis discutiilor si comentariilor scrise pana pe 7 martie.

Pana pe 9 martie Ministerul Justitiei va fi tinut dezbateri publice pe tema amendamentelor propuse ce va culmina cu o conferinta de presa pe data de 16 martie finalizand comentariile publice avute pana la acel moment.

Se zvomeste ca proiectul de lege va fi prezentat intr-o forma finala Parlamentului pe sau dupa aceasta data ( de 16 martie ) pentru ca acesta sa fie dezbatut in Parlament si sa fie votat pana la sfarsitul lui aprilie. Intradevar, procesul permitand posibilitatea partilor interesate de a comenta este unul in continua imbunatatire, intr-o materie in care majoritatea a legislatiei a fost adoptata.

Concluzii

Potrivit guvernului Romaniei, unul dintre motivele acestuia este sa creeze un cadru legislativ ce incurajeaza conditii de transparenta, eficienta si predictabilitate in afaceri in acord cu normele Uniunii Europene si luand in considerare interesele generale si echitabile a comunitatii oamenilor de afaceri din tara.

Doar din acest punct de vedere, guvernul Romaniei a reusit sa initieze o dezbatere publica pentru un subiect important la momentul oportun; care este atat de important vietii de afaceri din aceasta tara, cat de important sunt regulile interne de conducere a societatilor.

Spre deosebire de anii ’90, cand legi apareau pe scena din surse obscure, indeosebi cu putina atentionare a opiniei publice sau chiar deloc, comunitatea de afaceri din Romania era lasata sa inteleaga implicatiile a ceea ce era mai tot timpul, lege proasta.

Astazi, procedurile de dezbateri publice, dezvaliuirile si cooperarea dintre Ministerul de Justitie si diferiti reprezentanti ai ONG si comunitatea locala de afaceri sunt o adevarata dovada de progres atins de Romania in drumul sau spre o reforma economica si legislativa.

Fara a tine seama de rezultatul final al dezbaterii asupra Proiectului de lege, Romania a dovedit ca poate implica comunitatea de afaceri si diferite organizatii non-guvernamentale in proiecte legislative intr-o modalitate transparenta, productiva, eficienta si destinata sa ajute atat Romania cat si afacerile locale sa se alinieze la noile realitati de membrii ai UE.

Articol preluat cu acordul

Rubin Meyer Doru & Trandafir

Lawyers Professional Corporation

affiliated with HERZFELD & RUBIN, P.C.