Moment crucial in evolutia UE: va avea Uniunea o aparare comuna? Comisia lui Juncker a pus in dezbatere trei scenarii pentru cooperarea militara in Europa. Ce ambitii are Bruxelles-ul si cum va influenta cooperarea cu NATO

Forte militare europene pre-pozitionate si planuri comune de aparare (de contingenta) – asa arata propunerea cea mai indrazneata a Comisiei Europene pentru apararea comuna a UE. La polul opus, un scenariu mult mai putin ambitios, care aduce doar modificari minori actualului status-quo, in care Statele Membre isi deseneaza apararea practic singure, sau doar in interiorul NATO. Comisia condusa de Juncker a lansat azi in dezbatere trei scenarii pentru apararea UE, cu trei niveluri diferite de ambitie. E o dezbatere de maxima importanta pentru Romania, un stat care si-a propus un rol important in zona de securitate si care are un parteneriat major cu SUA. Coincidenta face ca lansarea dezbaterii sa aiba loc in timp ce presedintele Iohannis se afla la Washington – prima vizita a unui presedinte din Europa Centrala si de Est in Administratia Trump.

Pe fondul iesirii Marii Britanii (cel mai inversunat adversar al apararii europene comune), in mijlocul controverselor politice cu Donald Trump, Comisia Europeana testeaza vointa politica a Statelor Membre de a accepta o federalizare de facto a apararii.

Comisia Europeana vorbeste in documentul facut public despre un concept numit „autonomia strategica a Europei”, aratand ca, desi cooperarea cu SUA, NATO si alti aliati ramane strategica, e nevoie ca UE sa poata actiona si singura cand realitatile o cer.

Cele mai importante prevederi din documentul crucial al Comisiei Europene:

Comisia Europeana a lansat azi o dezbatere publica privind apararea si securitatea in UE 27, dupa ce Brexitul a eliminat principalul obstacol de pana acum in calea unei cooperari mult mai adancite in acest domeniu. Reamintim ca Marea Britanie a exclus constant o aparare europeana comuna, sustinand ca NATO si Statele Membre ofera cadrul suficient pentru apararea continentului.

Comisia arata clar ca alegerea viitorului apararii UE tine de vointa politica a Statelor Membre. E de asteptat ca unele state sa refuze categoric cooperarea mai stransa, ceea ce ar putea duce la aparitia unui „nucleu dur” in privinta securitatii. De urmarit cum se va pozitiona Romania in aceasta dezbatere si care va fi optiunea Bucurestiului.

Comisia Europeana sustine ca relatia cu SUA e in schimbare: „Natura relatiei Transatlantice evolueaza. Mai mult ca niciodata, europenii trebuie sa-si asume o mai mare responsabilitate pentru propria lor securitate. Ca si pana acum, UE si NATO vor continua sa-si coordoneze actiunile in privinta securitatii hard si soft. In paralel, UE va furniza cadrul in care cele 27 de State Membre (dintre care 21 sunt membre NATO) sa-si intareasca colectiv apararea si sa rezolve problemele existente”.

Argumentul de mai sus este ecoul declaratiei de acum doua saptamani ale Angelei Merkel, cancelarul german care a amendat astfel esecul negocierilor cu presedintele american Donald Trump in privinta Tratatului de Paris privind clima.

Comisia Europeana propune si o piata comuna pentru cheltuielile de aparare, o miscare ce ar putea avea un impact major asupra planurilor unor state precum Romania de achizitionare de tehnica militara din afara Uniunii Europene

Printre amenintarile careia UE trebuie sa ii faca fata se numara si cea a Rusiei, care nu este insa nominalizata explicit in document: „Dupa decenii de pace in Europa, noi realitati apar la granitele noastre. La est, tarile se confrunta cu amenintari si vulnerabilitati militare, economice, politice si de energie”.

Comisia Europeana citeaza in preambulul documentului preocuparea cetatenilor europeni fata de securitate. E o preocupare legitima dupa criza imigrantilor si numarul fara precedent de atentatel teroriste din Statele Membre

Dezbaterea are loc pe fondul ramanerii clare in urma a UE in acest domeniu in fata unor puteri precum SUA, Rusia si China – toate cu investitii masive in aparare. In plus, Comisia constata – absolut corect – ca multe dintre cheltuielile facute de Statele Membre sunt dublate si lipsite de eficienta.

Dezbaterea propusa de Bruxelles vine la un an dupa ce Summitul NATO de la Varsovia a consfintit inceputul unei colaborari mai stranse intre NATO si UE, mai cu seama in privinta colectarii si impartasirii de informatii, a cyber defence si a crizei migrantilor.

Dezbaterea propusa azi de Comisia Europeana vine la scurt timp dupa ce executivul UE a pus in discutie Cartea Alba privind viitorul Europei, o dezbatere similara cu cinci scenarii pe diferite niveluri de ambitie.

Tot azi, Comisia Europeana a propus lansarea unui Fond european de aparare, menit sa consolideze eficienta contributiilor financiare ale statelor membre la capacitatile de aparare comune.

Ce presupun cele trei scenarii propuse de Comisia Europeana.

Pe scurt:

• Scenariul 1 este cel mai putin ambitios si aduce modificari minore fata de situatia actuala, caracterizata de lipsa de apetenta a multor State Membre pentru renuntarea la suveranitate nationala inttr-un domeniu atat de sensibil

• Scenariul 2 aduce cateva elemente de interconectare a eforturilor nationale in aparare, fara a face insa pasul decisiv catre o aparare comuna.

• Scenariul  3 ar duce la o interconectare atat de stransa a capacitatilor nationale din aparare si securitate, incat ar deveni aproape imposibila o iesire din UE a unui stat care a acceptat acest gen de cooperare. Practic, scenariul 3 (numit direct „Securitate si aparare comune”) ar aduce o federalizare a politicii de aparare in UE.

Scenariul 1: Cooperarea in domeniul securitatii si apararii

Primul scenariu este cel mai putin ambitios.

• Statele Membre ar continua sa ia decizii in legatura cu necesitatea cooperarii in materie de securitate si aparare pe baza de voluntariat si de la caz la caz. UE ar continua sa vina in completarea eforturilor nationale.

• Cooperarea in domeniul apararii ar urma sa fie consolidata, insa participarea UE la cele mai solicitante operatiuni ar ramane in continuare limitata.

• Noul Fond european de aparare ar contribui la dezvoltarea unor noi capacitati comune, insa statele membre ar continua sa monitorizeze, la nivel national, cea mai mare parte a dezvoltarii si achizitiei de capacitati de aparare.

• Cooperarea dintre UE si NATO si-ar pastra formatul si structura de astazi.

Scenariul 2: Securitate si aparare partajate

Acest scenariu are la baza punerea in comun de catre Statele Membre a anumitor resurse financiare si operationale pentru a spori solidaritatea in domeniul apararii.

• UE ar deveni mai implicata in protectia Europei in interiorul si in afara frontierelor sale, mai ales in domenii precum securitatea cibernetica, protectia frontierelor sau lupta impotriva terorismului

• UE  ar consolida dimensiunea de securitate si de aparare a politicilor interne ale UE, cum ar fi energia, sanatatea, taxele vamale sau spatiul, domenii mai putin sensibile in dezbaterea politica interna decat apararea propriu-zisa.

• UE si NATO ar urma sa isi intensifice cooperarea reciproca si sa isi coordoneze actiunile in diferite domenii: operatiuni coordonate de supraveghere, interventii impotriva unor grupari teroriste, securitate maritima si misiuni de protejare a granitelor

• Scenariul 2 va necesitate vointa politica sporita de la Statele Membre cu armate puternice pentru misiuni si operatiuni in linie cu Articolul 44 din Tratatul UE

• Vor fi monitorizate investitile straine in tehnologiile critice din zona de aparare si securitate

Scenariul 3: Securitate si aparare comune

Scenariul trei este cel mai ambitios si prevede aparitia progresiva a unei politici de aparare comune a Uniunii. Necesita o vointa politica uriasa atat la varful UE, cat si in fiecare Stat Membru.

• Conform acestui scenariu, protejarea Europei ar deveni o responsabilitate a UE si a NATO, de care ar putea beneficia ambele parti. UE ar fi in masura sa desfasoare operatiuni de securitate si de aparare de inalt nivel, sustinuta de un nivel ridicat de integrare a fortelor de aparare ale statelor membre

• UE ar urma sa sustina programe de aparare comune prin intermediul Fondului european de aparare, precum si sa instituie o agentie europeana specializata de cercetare in domeniul apararii.

• Ar duce la crearea unei piete europene a apararii veritabile, care sa fie in masura sa protejeze principalele sale activitati strategice impotriva preluarilor de control externe.

• Vor exista planuri de contingenta la nivel european. Pana acum, NATO era cea care realiza aceste planuri de aparare in fata unor atacuri la adresa aliatilor.

• Vor exista forte militare pre-pozitionate, o evolutie enorma din punct de vedere politic chiar si fata de actuala politica a NATO.

• Vor exista doctrine comune in cyber defence si raspunsuri comune in cazul unor interferente straine in procesele democratice din UE

• Planurile de aparare ale statelor membre vor fi de deplin sincronizate

• Va fi stabilit un mecanism de monitorizare si protejare a activitatilor strategice in fata preluarilor externe ostile