Monica Macovei: Companiile europene care mituiesc oficiali oriunde in lume ar trebui sanctionate penal si in tara de origine/ Cine ar sustine in Romania asta?

“Exista un sector privat care vrea competitie corecta. Firme mici sau mari care nu vor licitatii trucate, care vor licitatii corecte, care nu vor sa castige firma sotului politicianului x sau tot asa” afirma, intr-un interviu pentru HotNews.ro, europarlamentarul PDL Monica Macovei. Ea spune ca are ca obiectiv promovarea unei directive europene potrivit careia companiile care mituiesc oficiali oriunde in lume sa fie poata fi sanctionate penal si in tara de origine, pe baza legislatiei nationale, la fel cum se intampla in Statele Unite sau Marea Britanie. Macovei sustine ca este nevoie “de o alianta a mediului de afaceri curat” care sa impinga guvernele sa sustina promovarea unei asemenea directive.

Rep: Directorul Directiei pentru Achizitii Publice si Piata Interna din cadrul Comisiei Europene, Joaquin Nunes de Almeida, a anuntat, marti, la Bruxelles, la prezentarea unui studiu pe tema costurilor coruptiei, ca va fi nevoie de un plan de actiune pentru reformarea sistemului de achizitii publice din Romania. Este asta o veste buna?

Monica Macovei: Este o veste buna ca Romania si Bulgaria vor avea un plan de actiune facut impreuna cu Comisia pe achizitii publice. Acest lucru este o veste buna ca se vor schimba lucrurile in bine. Spre asta va duce implementarea planului de actiune. Sigur ca decizia lor de a face un plan de actiune inseamna ca au constatat ca lucrurile nu merg bine.

Rep: Din semnalele pe care le aveti din discutiile cu cei din OLAF si Comisie, care este perceptia in legatura cu Romania in ce priveste sistemul de achizitii publice?

MM: Aici nu este vorba de nici o perceptie. Studiul masoara costurile coruptiei in bani. Este prima oara cand se face acest lucru. Pana acum se masura percpeptia, acuma sunt costurile. Si e foarte important, costurile sunt evaluate la o medie de 1, 8 miliarde pe an in opt state membre intre care si Romania si in cinci domenii, drumuri, cai ferate, constructii, sanatate, dezvoltare, formare profesionale. Deci in opt state, in cinci domenii se pierd efectiv acesti bani, media de 1, 8 miliarde pe an. Ce vreau sa spun cu asta? Important este ca oamenii sa inteleaga ca fenomenul coruptiei ii priveste direct. Ei spun, lasa merge si asa, ok, coruptia se intampla intre Ionescu si Popescu, eu n-am nici o treaba, nu ma intereseaza. Ba da, te intereseaza. Daca este vorba de o spaga data pentru un contract de achizitii publice, o cladire, o sosea, orice, atunci si pretul e mai mare. Diferenta de pret dintre pretul de piata si pretul real al contractului se datoreaza coruptiei. Asta-i costul coruptiei. Si din banii astia ti se poate mari pensia, ti se poate face o scoala, o gradinita, un spital. Deci pe toti ne intereseaza.

Rep: Sunt costurile coruptiei in Romania mai mari decat in alte tari unde gasim coruptie in achizitii publice?

MM: Va spun rezultatele studiului, sunt realizate pe domenii. La fraudarea licitatiei, din opt state membre Romania e pe locul sapte din opt state membre, locul unu fiind cel mai rau, locul unu e ocupat de Spania. La conflicte de interese eate pe locul unu alaturi de Ungaria si Italia. La comisioane ilicite, adica mita, Romania e pe locul doi dupa Spania. Si mai avem management defectuos intentionat, Romania e pe locul unu, unde avem un caz alaturi de alte trei state. Sunt vreo 119 cazuri analizate, esantioane, din aceste state membre.

Rep: Unde ar trebui indreptat sistemul de achizitii publice? Ce genereaza coruptie in acest sistem?

MM: Exact ceea ce rezulta si din acest studiu, care vine cu 27 de stegulete rosii, adica atentie, aici se genereaza coruptie. Si anume: conflictul de interese in comisia de licitatie. Poate ca in comisie este o persoana care are relatii de prietenie, de rudenie, de afaceri, de orice fel cu cineva care liciteaza. Lipsa de transparenta a contractelor. Licitatia e prea scurta, se schimba conditiile in tipul licitatiei, toate astea se intampla in Romania dar si in celelalte state membre. Apoi, in timpul derularii contractului, pleci de la un pret cu care ai castigat licitatia, sa zicem un milion de euro, dar intervin acte aditionale si se ajunge la zece milioane de euro. Sau cresc preturile si fara acte aditionale, tot apar lucrari care cer mai multi bani. Sau contractele dupa licitatie nu sunt publice. Trebuie sa fie publice, sa vedem care-i pretul, care-i termenul, care sunt lucrarile.

Rep: Ati spus ca faceti un obiectiv din promovarea unei obiective prin care statele sa fie obligate sa publice si sa traduca in trei limbi aceste contracte. Puteti elabora putin?

MM: In acest moment, pe site-ul Comisiei Europene exista un portal unde poti intra sa vezi ce se intampla cu fondurile europene in statele membre, in cele trei limbi de lucru, engleza, franceza si germana. Daca ma duc in Cehia sa vad ce au facut cehii cu fondurile europene, o sa vad informatii in limba ceha, ce vor ei sa puna acolo, adica nu exista un standard al informatiei. In Romania, in Polonia la fel. Cineva nu poate sa faca o evaluare generala. De asta am cerut ca statele membre sa fie obligate sa puna acelasi tip de informatii, adica contractul, cine l-a castigat, ce companie, care-i valoarea lui, ce face de acesti bani, un drum, o scoala, agricultura, care-i durata de de executare, acte aditioanale, toate aceste date. Si sa fie intr-una din aceste trei limbi. Ca sa putem face la nivel de ONG, jurnalisti, Comisie sau orice cetatean al Ununii sa poata face o comparatie si sa vada in fiecare stat membru cum se cheltuie banii europeni.

Rep: Ati mai propus ca fiecare companii care mituiesc orice fel de oficial sa fie sanctionate. Adica?

MM: Deci sanctionarea sa fie infractiune in tara ta, iar companiile sa fie urmarite dupa legile tarii tale, asa cum se intampla in Marea Britanie si Statele Unite. Companiile care au cea mai mica legatura, fie sedii, alte legaturi comerciale cu Statele Unite sau Marea Britanie, daca sunt prinse dand mita in China, Africa, in Romania sau oriunde in lume, asta constitutie o infractiune in Statele Unite sau Marea Britanie si sunt cercetati si condamnati si in tara lor.

Rep: Greu de crezut ca veti avea sustinere, politicienii depind totusi de finantarile marilor companii.

MM: Companiile americane si britanice au fost de acord cu aceasta lege. Am stat de vorba cu companii britanice mari care au spus asa: noi, pe termen lung, am facut calculul ca vom castiga. Poate vom pierde contracte pe termen scurt daca nu dam spaga, ca nu riscam, dar pe termen lung vom castiga.

Rep: In Romania cine ar sustine o asemenea lege?

MM: Eu sigur.

Rep: Altcineva?

MM: Ii vom cauta. Exista un sector privat care vrea competitie corecta. Firme mici mari care nu vor licitatii trucate, care vor licitatii corecte, care nu vor sa castige firma sotului politicianului x sau tot asa. La fel exista si in Europa. Si azi (ieri, n.r.) a fost in sala la prezentarea studiului pe tema costurilor coruptiei un reprezentant al Organizatiei Constructorilor Europeni si care tot asa, cere licitatii corecte. Deci trebuie o alianta a mediului de afaceri curat care sa sustina si sa impinga guvernele, daca guvernele nu vor, catre o astfel de directiva, de legislatie la nivel european. Chiar ma intalnesc in octombrie cu mari companii din lume chiar pe aceasta tema. E un obiectiv pe care-l am pentru viitor.

Rep: In Romania, procurorii sefi s-au schimbat de ceva timp. Cum evaluati activitatea DNA sub noii sefi, a continuat la fel de determinata sau nu?

MM: In ce priveste DNA, vedem ca sunt in continuare dosare care pleaca de acolo, sunt trimise in judecata. Ma refer la dosare cu nume sonore de politicieni, fiindca aici e testul justitiei. Sigur, nu stiu acum cat din investigatie a fost facuta inainte de noua conducere, cat in timpul noii conduceri. Dar, pana la urma rezultatul, adica trimiterea in judecata s-a facut sub noua conducere. Deci, in acest moment, eu pot sa spun ca sunt multumita. Haideti sa mai treaca timpul sa vedem si dosare pornite noi, de la capat, de la bun inceput de catre DNA. Sper sa continue. Este un lucru pe care, daca-l pierdem dupa opt ani de zile, ar fi o mare pierdere pentru justitia din Romania, pentru populatie si pentru credibilitate si pentru noi ca natiune, sa nu tinem de un lucru pe care l-am realizat cu greu, dupa mari batalii politice, si sa-l lasam asa, sa se duca.