Sari direct la conținut

Moscova îndeamnă la „realism” în privința promisiunilor lui Trump că va putea pune capăt rapid războiului din Ucraina. „El a promis că va face pace şi în Orientul Mijlociu”

HotNews.ro
Maria Zaharova, Foto: Sputnik / Profimedia Images
Maria Zaharova, Foto: Sputnik / Profimedia Images

Rusia a atenţionat joi că promisiunea candidatului republican la preşedinţia SUA, fostul preşedinte Donald Trump, că va pune rapid capăt războiului din Ucraina dacă ajunge din nou la Casa Albă trebuie privită cu realism, amintind că Trump a promis în precedentul său mandat că va face pace şi în Orientul Mijlociu, ceea ce nu s-a întâmplat, consemnează Reuters și Agerpres.

„Am văzut declaraţiile. Trump a spus că va rezolva conflictul (din Ucraina, n.r.) în 24 de ore, dar apoi (vicepreşedintele său, dacă va fi ales n.r.) Vance a spus că China este pentru Statele Unite o problemă mai mare decât conflictul ruso-ucrainean”, a afirmat în faţa presei purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Trebuie să separăm retorica anterioară alegerilor de declaraţiile oficialilor guvernamentali învestiţi cu puterile corespunzătoare. Dacă vorbim despre posibilitatea de a soluţiona conflictul, atunci să fim realişti!”, a îndemnat ea.

Zaharova a amintit în acest sens că, în preşedinţia sa precedentă din perioada 2017-2021, Trump a făcut declaraţii ambiţioase despre soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu. „S-au pregătit atunci mult timp pentru „acordul secolului”, dar nu s-a concretizat nimic, iar sub (actualul preşedinte democrat Joe) Biden, şi mai rău, o tragedie istorică s-a întâmplat”, a susținut ea, făcând referire la actualul război din Fâşia Gaza.

Cum s-a poziționat până acum Putin față de alegerile din SUA

Preşedinte rus Vladimir Putin a exprimat până în prezent mai multe opinii despre alegerile care vor avea loc în SUA pe 5 noiembrie. El a susţinut în februarie că ar prefera să le câştige Biden, pe care l-a descris drept un politician mai predictibil decât Trump, deşi actualul preşedinte american susţine fără rezerve Ucraina în războiul cu Rusia, în timp ce Trump a dat de înţeles de mai multe ori că, dacă ajunge din nou preşedinte, ar putea sista ajutorul militar american pentru Ucraina, situaţie ce ar constrânge Kievul să negocieze de pe poziţii nefavorabile cu Moscova.

Într-o altă declaraţie, în iunie, Putin a spus că, indiferent cine câştigă alegerile prezidenţiale în SUA, pentru Rusia nu va fi o mare diferenţă. Totuşi, preşedintele rus a mai afirmat că ia în serios comentariile lui Trump despre dorinţa acestuia ca războiul din Ucraina să înceteze, adăugând însă că nu are detalii despre ce ar putea propune în mod concret Trump într-un asemenea demers.

Zelenski: „Dacă Trump devine preşedinte, vom lucra împreună. Nu mi-e teamă”

De partea sa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut săptămâna aceasta că nu se teme de o eventuală revenire la Casa Albă a republicanului Donald Trump. Cred că dacă Donald Trump devine preşedinte, vom lucra împreună. Nu mi-e teamă”, a asigurat Zelenski. „Ţin să vă spun că majoritatea Partidului Republican susţine Ucraina şi poporul ucrainean”, a argumentat Zelenski.

Acesta din urmă a anunţat totodată că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie, luna când au loc alegerile în SUA, să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia şi la care, spre deosebire primul summit de acest fel care a avut loc în Elveţia în iunie, să fie invitată şi Rusia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a lui Zelenski, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Ce vrea Putin ca să înceteze războiul contra Ucrainei

Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Ucraina a transmis că acceptă doar „formula de pace” propusă de preşedintele Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, iar mai târziu Zelenski a declarat că lucrează la un nou plan de pace care să fie pregătit până în noiembrie.


INTERVIURILE HotNews.ro