Moștenirea lui Iliescu și desfrâul iresponsabilității pe bani publici. Un test pentru onoarea guvernului Bolojan
Prioritatea întâi a guvernării în acest moment a numit-o Ilie Bolojan: scăderea cheltuielilor. Premierul a început-o „cu o structură care ține de guvern – un comitet format din 17 persoane care aveau un venit de 4.000 euro net pe lună. L-am transformat într-un comitet de 5 persoane cu un venit de 1.000 euro net pe lună”. În multe cazuri, reducerea cheltuielilor va fi mult mai laborioasă decât în acest exemplu, scrie disidentul anti-comunist Gabriel Andreescu, într-un text publicat de Hotnews.
O mulțime de instituții au fost organizate într-un fel, înscris în construcția lor legislativă, care să permită oferirea de locuri clientelei politice. Transformarea lor necesită acceptul Parlamentului. În concluzie, între ce se poate și ce nu se poate face pentru atingerea sănătății financiare nu există o justă măsură. Însă, în cazurile în care prădarea scandaloasă a bugetului public are loc sub autoritatea Guvernului, luarea măsurilor sanitare împotriva situațiilor flagrante devine o problemă de onoare. Un exemplu ar fi Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.
O construcție a lui Ion Iliescu
În anul 2004, cu puțin înainte de sfârșitul ultimului său mandat, Ion Iliescu a hotărât înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD). Prin două acte normative[2], președinte al Institutului a fost înscăunat Ion Iliescu, iar acesta i-a numit, conform prerogativelor, pe cei 25 de membri pe viață ai Colegiului național. IRDD a fost instalat în frumoasa clădire de patrimoniu din strada C.A. Rosetti nr. 33.
Institutul avea un Director general şi un director general adjunct „încadraţi şi salarizaţi la nivelul funcţiilor asimilate celor de secretar de stat şi, respectiv, de subsecretar de stat”. În anul 2019, Primul ministru de atunci, Viorica Dăncilă, a amendat printr-o ordonanță de guvern prevederile anterioare, introducând o nouă funcție, de „secretar general, cu rang de secretar de stat” – cu toate avantajele funcției[3].
Intervenția premierului Dăncilă fusese motivată de ultimul „necaz” din viața Institutului. Președintele IRRD și directorul general (Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu în acel moment), îl numiseră pe membrul Consiliului Național, Emilian Vasile Cutean într-o poziție de Secretar General al IRRD, asigurându-i o leafă substanțială și prerogative cheie. Era o ilegalitate, căci această funcție nu exista în structura definită prin lege a IRRD. Ca urmare, Auditul Financiar al Curții de Conturi din 15 aprilie 2019 a stabilit că în perioada 1 mai 2018 – 30 martie 2019, Emilian Cutean a adus IRRD un prejudiciu de 171.520 lei. Vârfurile PSD au intervenit să înfrunte ilegalitatea. Acțiunea atât de promptă și atât de precis țintită a fost posibilă întrucât IRRD se află sub autoritatea Guvernului.
IRRD, un desfrâu al iresponsabilității
Istoria Secretarului General al IRRD, Emilian Vasile Cutean, rimează cu subtitlul dramatizat pus mai sus. Prejudiciul adus Institutului în perioada 2018-2019 este doar un detaliu al profilului domnului Cutean. Fostul strungar, fostul cascador și apoi apropiat al președintelui Ion Iliescu, apoi deputat PSD, apoi Secretar de Stat pentru problemele revoluționarilor a fost anchetat și condamnat definitiv în 2012 pentru abuz în serviciu la cinci ani închisoare. În urma deciziilor luate din poziția de Secretar General al IRRD a atras Institutul în mai multe procese. Cutean a intrat în istorii personale urâte care au afectat imaginea IRRD. Și alți membri ai Institutului au povești sordide[4].
Misiunea IRRD, de a analiza ştiinţific premisele, desfăşurarea şi efectele Revoluţiei române a rămas recuzita de scenă pentru viața de club a unor oameni interesați să paraziteze evenimentele din decembrie 1989.
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 a publicat revista Caietele Revoluției[5], a finanțat lucrări privitoare la evenimentele de acum 35 de ani, a susținut conferințe și a participat la ceremonii ca să-și consume bugetul. Însă nu doar că a ratat menirea ei de a aprofunda realitatea revoluției, ci a răsturnat chiar menirea instituției.
De necrezut, principalii actori ai Institutului și-au folosit statutul pentru a promova teoriile și interesele ofițerilor de securitate. Constantin Corneanu, mult timp Directorul științific și acum cercetător al IRRD citează scrierile fostelor cadre deSecuritate, inclusiv a unor autori precum Pavel Coruț și Valentin Raiha. În decembrie 2019, Corneanu felicita revista Vitralii a veteranilor Securității, condusă de Filip Teodorescu și lăuda activitatea ofițerilor de informații și contrainformații români din perioada 23 august 1944-22 decembrie 1989, apreciind efortul lor dedicat „cunoașterii istoriei noastre recente”. Apoteotic, Emilian Cutean susținea că reprimarea violentă și crimele din decembrie 1989 nu fac parte din Revoluția din Decembrie 1989. Și deci, nu sunt subiectul IRRD, întrucât fac obiectul unor instituții precum parchetele și instanțele de judecată[6]. Cum să înțelegi că echipa IRRD privește cu un zâmbet aprobator spre fosta instituție de opresiune?
Eșecul inițiativei de reformare a IRRD
Pe 15 februarie 2021, mai multe organizații de revoluţionari și intelectuali au cerut public desfiinţarea IRRD[7]. Larga susținere a demersului lor a determinat Senatul ca în vara aceluiași an să voteze oprirea Institutului. Demersul s-a înpotmolit din cauza unor vicii de procedură, Curtea Constituțională, și ea un teritoriu dominat de PSD, aducându-și contribuția.
Acțiunea a atras însă demisiile lui Ion Iliescu și a lui Gelu-Voican Voiculescu. Petre Roman a preluat funcția de Director General cu aspirația să reconstruiască vasul în derivă. El l-a numit pe neobositul Andrei Ursu director științific, iar în câteva luni cei doi au constituit un Consiliu Științific format de personalități ai vieții academice din țară și din străinătate. Au fost angajați cercetători filtrați printr-un autentic concurs profesional. Într-un timp record„ echipa a finalizat o cercetare sensibilă, transformată în volumul Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 (Polirom, 2022). Cartea, ale cărei investigații probau implicarea fostei Securități în represiunea sângeroasă din decembrie 1989, a avut succes între istorici și la public[8].
A fost momentul revanșei grupului PSD-ist din IRRD, avându-i ca vârf de lance pe Emilian Cutean și pe un alt personaj funest, Cazimir Ionescu. După ce au încercat să blocheze difuzarea cărții, „grupul” l-a destituit pe Andrei Ursu. A schimbat Consiliul Științific și a adus alți membri, unii îmbătrâniți în rele[9]. I-au hărțuit pe cercetătorii angajați de Andrei Ursu până când aceștia și-au dat demisia[10]. I-au eliminat din Colegiul Național pe foștii membri ai acestui for care susținuseră reformarea IRRD: Petre Roman, Razvan Theodorescu și Romeo Raicu. La sfârșitul anului 2023, IRRD revenise la condiția de dulce cuib al avocaților unei istorii pro-securiste.
O instituție de coșmar
Statul român plătea în anul 2024 și plătește acum un secretar general, un director general, un director de Cabinet, un consilier la Cabinetul demnitarului, 12 posturi la serviciul de cercetare și 13 posturi la serviciul administrativ[11]. Această hemoragie financiară nu ajută cercetarea Revoluției Române. Ea este mai curând contraproductivă. În condițiile polticii de severă austeritate, desființarea IRRD devine un test de onorabilitate pentru Premierul Bolojan și colegii săi. Institutul se află sub autoritatea Guvernului, ca urmare, demantelarea depinde de voința lor.
Cercetarea Revoluției Române, căutarea dreptății pentru victime și cinstirea acestui moment fondator al democrației postdecembriste sunt mize importante. Aceste obiective își pot găsi un cadru de promovare sănătos în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și a Memoriei Exilului Românesc. Este o bună ocazie ca întregul IICCMER să-și găsească un sediu demn de semnificația sa: frumoasa clădire de patrimoniu din strada C.A. Rosetti nr. 33.
*Test apărut inițial pe Contributors.
[2] Legea 556/2004 și Decretul 1151 din 14 decembrie 2004.
[4] Gelu Voican Voiculescu este inculpat în „Dosarul Revoluției”, Cazemir Ionescu a fost inculpat în „Dosarul Mineriadei”, Petrică Balint a fost cercetat penal pentru malversațiuni în preschimbarea certificatelor de revoluţionari (https://bit.ly/3I5RUVq).
[5] Caietele Revoluției folosește repetat expresii pervertitoare precum „isteria cu teroriştii”, „invizibilii terorişti“, „aşa-zişii terorişti”, „aşa-numitul atac al teroriştilor” ș.a. Formulele reflectă politica mai generală a Institutului, de a disculpa fosta Securitate, din care s-au recrutat „teroriștii” chemați să-l salveze pe Ceaușescu, pentru crimele din timpul Revoluției.
[6] Aceste date sunt extrase dintr-un memoriu trimis Senatului României la 14 februarie 2023, de către Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, în componența din acel moment.
[7] Semnatarii declarau că este „un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică să pretinzi că studiezi represiunea «în urma căreia au rezultat morţi, răniţi, arestaţi, molestaţi», să scoţi sute de lucrări şi studii despre fapte evidente care au produs moartea a peste o mie de români, fără să numeşti, măcar instituţional, pe autorii crimelor (https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/mai-multe-asociatii-cer-desfiintarea-institutului-2076993.html).
[8] Explicabil, volumul dezvolta și completa rezultatele cărții creatoare de paradigmă a lui Andrei Ursu , Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor, Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989, Polirom, Iași 2019.
[9] Gheorghe Onișoru a fost Președintele Colegiului CNSAS între 2000 și 2004. El justifica în anul 2000 de ce Colegiul CNSAS nu-l inclusese pe fostul ofițer al Centrului de Informații Externe, Ristea Priboi, pe lista agenților care au făcut poliție politică. Florian Banu, angajat CNSAS, scrie editoriale în revista Vitralii.
[10] Cercetătorii și-au dat demisia și din spirit de solidaritate cu Andrei Ursu.
[11] Bugetul IRRD provine din venituri proprii (insignifiante) și subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului. Regulamentul de organizare și funcționare al IRRD a fost modificat și copletat de Colegiul național la 26 ianuarie 2024 (https://bit.ly/4knhToF).
INTERVIURILE HotNews.ro