MOTIVARE De ce nu au fost arestați afaceriștii care ofereau sute de mii de euro mită în Portul Constanța. Instanța invocă acuzarea „bazată aproape exclusiv” pe un investigator sub acoperire, care poate fi subiectiv

Tribunalul București își argumentează decizia de a respinge propunerea DNA de arestare a unor șefi ai administrației portuare, a unor oameni de afaceri și a liderului PSD Constanța acuzați în dosarul „Mită în Portul Constanța” prin lipsa de credibilitate a investigatorului sub acoperire folosit de procurori. În motivarea consultată de HotNews, judecătorul critică acuzarea bazată „aproape exclusiv” pe înregistrările făcute de investigator. Identitatea acestuia a fost protejată de DNA, însă datele din dosar arată că acesta era un personaj cheie din administrația portului.

• 20 de inculpați au fost reținuți de DNA în dosarul de corupție din Portul Constanța. Este vorba despre șefi ai administrației portuare, oameni de afaceri, precum și liderul PSD Constanța, însă judecătorii au respins propunerea de arestare preventivă a acestora.
• DNA acuză că în ultimul an afaceriștii puși sub acuzare au oferit 350.000 de euro mită și au promis alte 6 milioane de euro mită pentru câștigarea unor contracte, aprobarea unor proiecte sau închirierea unor terenuri.
• „Nu se preceizează și cine este destinatarul final, respectiv funcționarul care ar fi trebuit să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu”, a motivat judecătorul care a soluționat propunerea de arestare a șapte dintre inculpați.

Cei 20 de inculpați reținuți de procurorii DNA în urma descinderilor din Portul Constanța au fost prezentați judecătorilor Tribunalului București, respectiv Curții de Apel, în patru dosare distincte, însă soluțiile magistraților au fost identice: de respingere a propunerii de arestare preventive.

Valoarea mitei, trecută pe bilețele care bilețele erau apoi rupte și aruncate în toaletă

HotNews a consultat motivarea Tribunalului București în dosarul în care au fost propuși pentru arestare consilierul directorului general al Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa, Cătălin Viorel Cristea și șase oameni de afaceri care au afaceri în port. Printre aceștia, Florin Buduru, fostul fotbalist și șef la cluburile Farul, Dinamo, Jean Paul Tucan, Cătălin Creţu, Aktimur Munur, Vasile Costea şi Daniel Liliac.

Pentru demascarea corupției din port, procurorii DNA au folosit un „investigator” sub acoperire. Bărbatul, cu nume de cod „Dima”, lucrează în port, datele din dosar indicând că acesta era un pion important al administrației portuare. Zeci de înregistrări, mesaje, fotografii, relatări ale acestuia au fost depuse la dosarul prezentat instanței.

Din motivarea instanței reiese că oamenii de afaceri erau extrem de prudenți: telefoanele erau lăsate în mașină atunci când ofereau mita sau aveau discuții despre cum să trucheze licitații, iar întâlnirile cu investigatorul aveau loc în locații cât mai ferite. La un moment dat, unul dintre afaceriști îi propune bărbatului să se întâlnească într-un parc de la malul mării „în chiloți”, pentru a se asigura că nu există risc de monitorizare. De asemenea, afaceriștii puși sub acuzare de DNA vorbeau în șoaptă sau scriau detaliile mitei pe bilețele pe care ulterior le rupeau și le aruncau în toaletă.

Detaliile întâlnirilor dintre investigatorul Dima și oamenii de afaceri sunt prezentate în hotărârea care se întinde pe 231 de pagini.

Judecătorul Raul Nestor de la Tribunalul București nu a fost convins că ar fi un pericol lăsarea în libertate a celor șapte inculpați din dosar și critică probatoriul bazat în cea mai mare parte pe relatările și înregistrările investigatorului sub acoperire.

Investigatorul, bănuit că a făcut parte din circuitul infracțional, iar acum se răzbună

Instanța, deși admite că probele duc către anumite fapte penale, spune că la mijloc ar putea fi vorba și despre o răzbunare a invesigatorului sub acoperire.

„Fără a contesta realitatea demonstrată de actele investigative efectuate de investigatorul cu nume de cod, inclusiv prin folosirea tehicilor speciale de investigare, întrucât colaboratorul, de cele mai multe ori, este o persoană care decide să se disocieze de organizaţia din care a făcut parte şi să colaboreze cu autorităţile, furnizând informaţii privitoare la alţi participanţi la activităţi delictuale, se apreciază că „o declaraţie făcută de un inculpat în contra altui inculpat poate servi ca probă cu condiţia de a fi nu numai credibilă în sine, dar şi însoţită de alte elemente de natură obiectivă”, întrucât poziţia acestuia poate fi de foarte multe caracterizată de subiectivism”, se arată în motivarea Tribunalului București.

În opinia magistratului, „subiectivismul este determinat fie de potenţialele beneficii legale, fie de dorinţa de răzbunare”.

Magistratul își susține argumentul făcând trimitere la literatura de specialitate conform căreia „teroristul pocăit, iniţial aspirant la idealuri măreţe, ar fi determinat să colaboreze după conştientizarea înfrângerii propriei strategii politico-subversive si a tragicei falsităţi a acesteia, în timp ce pocăitul mafiot şi-ar oferi contribuţia doar în scopuri utilitariste (intenţii răzbunătoare faţă de aparţinătorii clanurilor adverse, aspiraţii la reduceri de pedeapsă)”.

Judecătorul admite că investigatorul sub acoperire „a acționat în limite legale, fără a fi reținută o stare de provocare a acestuia”, însă subliniază că „majoritatea covârșitoare a materialului probator administrat în susținerea acuzării sunt declarațiile investigatorului cu identitate atribuită  și înregistrările făcute în mediu ambiental cu ajutorul acestuia”. Înregistrările arată cum afaceriștii ofereau teancuri de bani șefilor din port. 

„Lipsește identificarea cel puțin sumară a beneficiarului final al mitei”

„Probatoriul administrat prin intermediul investigatorului cu nume de cod ar putea sta la baza dispunerii măsurii arestării preventive în acest stadiu incipient al urmăririi penale, însă referatul cu propunere de arestare preventivă nu conține niciun detaliu cu privire la următoarele acte pe care le va efectua organul de urmărire penală în intervalul celor 30 de zile pe care este solicitată măsura cu conținut custodial. Or, în acest stadiu al anchetei, în ipoteza în care probatoriul administrat în susținerea acuzațiilor ar putea rămâne cantonat la actele efectuate de investigatorul cu nume de cod, ar conduce la imposbilitatea pronunțării unei soluții de antrenare a răspunderii penale, durata măsurii arestării preventive riscând să se transforme  într-o formă de pedeapsă anticipată fără temei legal”, motivează instanța.

Judecătorul a mai invocat și că în cazul anumitor inculpați puși sub acuzare (oameni de afaceri) DNA nu a indicat și destinatarul mitei.

„Deși se arată în referat care este scopul remiterii sumelor de bani către investigatorul cu identitate atribuită, se susține că banii și bunurile date cu titlu de mită ar fi fost plasați prin intermediul investigatorului, dar nu se precizează și cine este destinatarul final, respectiv funcționarul care ar fi trebuit să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu. Lipsind identificarea cel puțin sumară a beneficiarului final al mitei și o enumerare cel puțin exemplificativă a atribuțiilor de serviciu ale acestuia, judecătorul de drepturi și libertăți nu are posibilitatea de a verifica nici măcar tangențial dacă activitatea inculpaților ar fi avut ca scop coruperea unui funcționar public în atribuțiile căruia ar fi intrat îndeplinirea actului solicitat sau bani ar fi fost dați pentru obținerea unor avantaje pe altă cale decât coruperea unui funcționar cu atribuții decizionale”, se mai arată în motivarea instanței.

Magistratul admite existența unor mijloace de probă „concrete și relevante administrate în cauză pentru dovedirea activităților infracționale investigate în cauză și reține existența unei suspiciuni rezonabile în privința implicării celor șapte inculpați în comiterea de fapte de corupție”, însă arată că „nu sunt îndeplinite condițile specifice unui standard de probă necesar dispunerii unor măsuri preventive cu conținut custodial” și respinge propunerea de arestare preventivă. Decizia Tribunalului nu este definitivă.

Acuzațiile DNA

Procurorii DNA acuză că în perioada 2024 – 2025 mai mulţi oameni de afaceri şi reprezentanţi ai unor firme au promis şi au dat unor funcţionari de la Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa sume de bani cuprinse între 2.000 de euro şi 100.000 de euro, precum şi alte bunuri, pentru a le oferi susţinere şi pentru a fi ajutaţi să îşi dezvolte afacerile pe care le desfăşoară în zona Portului Constanţa. Cuantumul sumelor primite ca mită de funcţionari este de aproximativ 350.000 de euro.

Conform procurorilor DNA, prin mituirea șefilor din port oamenii de afaceri urmăreau: obţinerea de concesionări de bunuri imobile şi intabularea ulterioară a acestora pe numele unei firme, urgentarea îndeplinirii actelor necesare în vederea avizării şi aprobării la nivelul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a unui racord de cale ferată, prelungirea unui contract de colectare a deşeurilor, asigurarea accesului exclusiv al unor societăţi comerciale la anumite dane.

De asemenea, oamenii de afaceri doreau câştigarea unor licitaţii şi atribuirea preferenţială a unor contracte; aprobarea unor proiecte care vizează extinderea operaţiunilor desfăşurate de unele societăţi comerciale; închirierea sau concesionarea de terenuri în regim preferenţial și angajarea unor persoane în CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Sumele de bani promise mită de către oamenii de afaceri sunt estimate de DNA la aproximativ 6 milioane de euro.

Printre persoanele puse sub acuzare se numără Florin-Laurenţiu Chirilă, directorul Direcţiei Tehnice din Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, George-Gabriel Vişan, director comercial, Emil Sorin Banias, director Sucursale, Floarea Isarev, șef serviciu Licențe și Autorizări, Ionuț Voinescu, ofițer în cadrul Gărzii de coastă, precum și Ion Dumitrache, liderul PSD Constanța.

Șeful DNA spune că ancheta din Portul Constanța este fără precedent

Șeful DNA, procurorul Marius Voineag, s-a referit la ancheta din Portul Constanța în urmă cu câteva zile, la prezentarea bilanțului instituției, afirmând că a fost o operațiune fără precedent.

„Vorbim de un caz care vizează o infrastructură critică a statului român, mă refer aici la Portul Constanţa. Operaţiunea noastră a fost de o anvergură fără precedent în care am utilizat la maxim toate resursele instituţiei, mijloace tehnice complexe, investigatori sub acoperire, practic am folosit cam tot arsenalul disponibil. Un caz care a necesitat în primul rând timp şi răbdare pentru a construi cu migală un probatoriu complex şi pentru a identifica toate ramificaţiile. Toată lumea bănuia că se întâmplă ceva în portul Constanţa, însă pentru a pătrunde ar trebui să construim cazul cu mare grijă şi cu mare discreţie. Combinaţia aceasta de opacitate şi miză financiară mare necesită mobilizarea tuturor resurselor noastre şi a profesionalismului procurorilor şi ofiţerilor”, a declarat procurorul Marius Voineag.