Motivul pentru care navele cu gaz lichefiat se plimbă în largul coastelor Europei fără a descărca încărcătura

Zeci de nave cu tancuri pline cu gaz natural lichefiat navighează încetișor în largul coastelor europene, mari cantități de gaz fiind blocate pe mare. Motivul nu ar fi înghesuiala în porturi, ci faptul că se așteaptă o creștere a prețurilor.

„Aparent, comercianții de gaze așteaptă prețuri mai bune, înainte de a descărca”, relatează Handelsblatt-ul german și Financial Times.

Deși depozitele de gaze ale Germaniei sunt aproape pline, încă nu e clar dacă există într-adevăr suficient gaz, pentru a preveni o penurie în țară. Prin urmare, cumpărătorii continuă să comande noi cantități de gaze naturale lichefiate (GNL), pentru a acoperi cererea actuală.

Ziarul german relatează, printre altele, despre nava Seishu Maru, care a fost încărcată cu gaz lichid și navighează pe îndelete, înainte și înapoi, în zona Haga și Rotterdam. Iar navele cu LNG din zona Madeira, Portugalia și Canalul Mânecii se deplasează „la pas foarte mărunt“.

Compania londoneză de analiză a pieței energetice, Vortexa, este citată de Financial Times ca spunând că au fost numărate până la 30 de astfel de tancuri GNL, care circulau la jumătate din viteza normală.

Totuși, motivul nu este legat de problemele de descărcare în porturi, așa cum a fost cazul în timpul crizei datorate pandemiei de Covid19. Mai degrabă, comercianții și companiile de transport maritim par să aștepte o creștere a prețului.

Potrivit informațiilor de la Handelsblatt, comandamentul navelor ar fi fost instruit să nu se grăbească.

În largul coastelor europene este, astfel, „construită o instalație plutitoare de stocare a gazelor, care ar putea furniza energie până la 2,7 milioane de gospodării pentru un an întreg”.

Calculul de profit

Întrebarea este dacă și, mai ales, când va funcționa calculul de profit al companiilor energetice exportatoare. Prețurile gazelor au scăzut în acest moment, iar vremea caldă reduce consumul.

Spațiile de depozitare din Germania sunt acum pline cu gaz, în proporție de peste 99 %. Cantitatea depozitată este teoretic suficientă, pentru două luni de iarnă. Teoretic, pentru că, pe lângă retragerile de gaze din depozite, gazul continuă să curgă în rețeaua germană, de la distanță lungă, de exemplu din Norvegia, iar în curând și prin primele terminale de gaze naturale lichefiate, de pe coastele germane.

„De fapt, nivelurile ridicate de stocare în prezent în toată Europa, vremea relativ blândă și cererea redusă din partea consumatorilor industriali au un impact asupra prețurilor practicate pe termen scurt și mediu”, a explicat Lennart Richter, de la asociația industrială, Zukunft Gas. Drept urmare, în prezent există o supraoferta de gaz natural lichefiat (GNL) în Europa, iar „unele nave nu mai pot fi descărcate”, a precizat el.

Cine vinde gaze acum nu va avea nicio pierdere, dar nu va face aceleași profituri ca în septembrie, ceea ce favorizează vânzătorii cu contracte pe termen lung: „Conform acordurilor analizate de Argus Media, pentru un milion de British Terminal Units (MMBTU), măsură ce corespunde la 26,4 metri cubi de gaz, se vor plăti 30,55 dolari, în decembrie, însă 31,72 și în ianuarie chiar 32,46 dolari SUA – un plus de peste șase procente”, scrie Handelsblatt.

Aceasta ar însemna un profit de până la șapte milioane de dolari, pentru un tanc. Cine speculează pe TTF-Gas-Futures se poate aștepta la prețuri cu până la 35% mai mari, în luna ianuarie 2023.

Câștigă și rușii?

Cu toate acestea, calculul funcționează numai dacă sunt incluse costurile de așteptare. Pentru că navele nu rulează gratuit, în modul de așteptare. Potrivit „Handelsblatt”, prețurile de închiriere pentru navele cu GNL au crescut cu până la 23.000 de dolari mai mult pe zi.

Iar nu doar acest pariu bursier îi costă scump pe retaileri: deoarece unele dintre cele 693 de nave disponibile la nivel mondial sunt blocate, prețurile de închiriere ale acestora continuă să crească. Este, probabil, și un motiv pentru care gazul nu se exportă masiv în Asia, în acest moment.

Deși acolo se plătește mai mult, fie nu există capacitate de transport, fie pur și simplu este prea scump să expediezi marfa peste ocean. Iar aceasta pare a fi un evident avantaj pentru exportul de gaz rusesc. ​