MULTIMEDIA Cine este artistul care a castigat concursul pentru realizarea Monumentului Limbii Romane din Chisinau si cum poate lutul sa vorbeasca despre cruzimile unei dictaturi
Vlad Basarab a ajuns in atentia romanilor dupa ce a castigat in acest an concursul pentru realizarea Monumentului Limbii Romane din Chisinau. Artistul, in varsta de 37 de ani, este insa mult mai cunoscut in Statele Unite ale Americii acesta obtinand si o bursa Fullbright pentru a cerceta impactul perioadei comuniste asupra intelectualilor din Romania. Vlad Basarab lucreaza cu multi-media, performance si video, cele mai cunoscute lucrari ale sale fiind „Arheologia memoriei”, „International Intellectual Property”, „Cenzura Memoriei” si „Orizonturi Gri”.
In urma cu cateva saptamani artistul, impreuna cu Andrei Ciubotaru, a castigat concursul pentru realizarea monumentului limbii romane din Chisinau, concurs organizat de Academia de Stiinte a Republicii Moldova.
„Privit din orice directie, monumentul va sugera o carte deschisa. Am ales sa folosesc simbolul cartii deoarece acesta sintetizeaza istoria cunoasterii si a memoriei colective. Vizitatorul va putea interactiona in mod vizual si spatial cu aceasta carte deschisa, care ii va ingadui sa parcurga istoria lingvistica a poporului roman. Monumentul este compus dintr-un soclu cu un diametru de 20 m. Paginile cartii, dispuse radial, sunt alcatuite din 20 de structuri metalice verticale invelite cu tabla de cupru cu inaltimea de 6,5 metri, grosimea de 15 cm si lungimea de 4,8 metri. Spatiul dintre paginile cartii va fi perceput de catre vizitator ca un culoar simbolic. Monumentul nu propune o evolutie lineara, este o viziune contemporana a pastrarii valorilor scotand in evidenta caracterul viu al limbii romane. Simbolurile si manuscrisele literare aplicate vor da vizitatorului o experienta personala. Cuprul se va oxida in timp, astfel incat aceasta transformare in verde va sugera in mod simbolic calitatea vie a limbii”, isi descrie artistul lucrarea.
Propunere Monumentul Limbii Romane – Chisinau, Foto: Vlad Basarab
Pe paginile imense din bronz vor fi gravate cu laser simbolurile descoperite pe placutele de la Tartaria, inscriptii romane din Dacia si manuscrisele celor mai importanti scriitori moderni si contemporani romani, toate gravate cu laser in tabla.
„Vechimea si continuitatea limbii si culturii romanesti pe ambele maluri ale Prutului reiese si din aparitia limbajului scris pentru prima oara in istoria omenirii pe teritoriul Romaniei, la Tartaria datand cu 5300 de ani inainte de Christos si astfel antedatand scrierea sumeriana cu 2000 de ani. Literatura romana moderna reprezinta apogeul lingvistic, contribuind la avansarea si dobandirea identitatii culturii noastre. Aceasta perioada literara corespunde si cu suferinta si sacrificiul pentru afirmarea nationala. A treia forma de scriere va fi reprezentata de fragmente din manuscrisele poetilor: Mihai Eminescu, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Nichita Stanescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Tudor Arghezi, George Cosbuc, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Ion Barbu, scrisoarea lui Neacsu de la Campulung etc”, explica artistul.
Monumentul ar putea fi amplasat in fata Academiei de Stiinte a Republicii Moldova insa deocamdata nu se stie exact locatia.
„Deocamdata asteptam sa ni se spuna care este urmatorul pas. Noi am castigat concursul, a fost si o contestatie, si Academia trebuia sa raspunda in 30 de zile. Nu am mai aflat nimic de la ei, dar urmatorul pas va fi sa facem planul arhitectural si bugetul care sa mearga la Ministerul Culturii si la Primaria Chisinaului. Eu sper ca lucrurile sa mearga bine pentru ca miza este foarte mare pentru intregul areal romanesc. Referitor la locul unde va fi amplasat, nu stiu ce s-a decis in Republica Moldova. Din cate stim noi urmeaza sa fie amplasat in fata Academiei de Stiinte a Moldovei. In partea cealalta este Monumentul Eliberatorului Sovietic, adica asa zisul eliberator sovietic fiindca pe placa monumentului inca mai scrie „Eliberatorul sovietic impotriva ocupantilor fascisti”. Ideea este ca si romanii sunt considerati fascisti si ar trebui facuta o dreptate istorica macar sa se schimbe acea placa. Sunt anumite propuneri ca acel monument sa fie mutat intr-un parc al monumentelor sovietice”, a declarat Vlad Basarab pentru HotNews.ro.
Amplasarea acestui monument la Chisinau este foarte importanta in prezent, mai ales din cauza ultimelor evenimente, spune artistul.
„Mesajul pe care il transmite acest monument este importanta cunoasterii istoriei si faptul ca limba romana a supravietuit atatia ani in Republica Moldova. Este extraordinar, fiindca rusii nu au venit cu cartea in mana ci cu tancurile si au vrut sa distruga o mare parte din cultura romana si sa o impuna pe a lor. Daca veneau cu cartea in mana, cu cultura lor care este extraordinara, era un lucru bine venit. Eu sper ca va fi amplasat si ca este un simbol al romanitatii”, spune Vlad Basarab.
O alta lucrare foarte importanta a artistului este instalatia „Arheologia memoriei” – o masa imensa plina de carti de lut.
Lucrarea „Arheologia memoriei”, Foto: Vlad Basarab
„Trecutul joaca un rol important in procesul meu creativ. Rolul meu de artist este de a sapa prin straturile istoriei ca un arheolog cultural si psihologic. Seria Arheologia Memoriei a fost influentata de pierderea culturii si a memoriei colective in special ca rezultat al cenzurii comuniste. Procesul de aducere aminte devine singurul mod de conservare a istoriei. Am ales sa folosesc simbolul cartii deoarece acesta sintetizeaza istoria cunoasterii si a memoriei colective”, explica artistul.
Lucrarea „Arheologia memoriei”, Foto: Vlad Basarab
„De la inceputul istoriei a existat o legatura stransa intre cuvinte si lut, dat fiind faptul ca prima limba scrisa a fost pe tablite de lut. Cu toate ca pierderea memoriei colective pare un proces natural ce nu poate fi oprit, nu este niciodata prea tarziu pentru a incerca o revitalizare a culturii si a limbajului. Dintotdeauna, cartile au contribuit la o cunoastere mai tangibila, si totusi, in aceste lucrari video, cartile sunt distruse lent, dizolvandu-se in ceea ce, aparent, e un proces natural. Aceasta distrugere a cartilor provoaca o senzatie de nostalgie pentru cunoastere si cultura”, mai spune Vlad Basarab.
La final, peste carti s-a picurat apa timp de o saptamana, acestea dezintegrandu-se, in urma ramanad niste „munti de lut”.
„Aspectul deconstructiv, prezent in distrugerea cartilor de lut, face referire, in mod metaforic, la dezintegrarea mintii si a memoriei datorata vicisitudinilor vietii si a timpului. Experienta umana a descoperirii unor informatii noi, in timp ce altele sunt acoperite, se refera la istoria cunoasterii si a evolutiei intelectuale, vazute ca straturi de informatie. Prin eroziunea cartilor de lut, am ales sa compar procesul distrugerii memoriei cu transformarile geologice. Consider ca aceasta lucrare este o forma de expunere a geologiei mintii si corpului”, explica artistul.
O alta instalatie foarte frumoasa a artistului este”Orizonturi Gri”. Instalatia este un pupitru de 1,62 metri inaltime facut din beton. Pe acest pupitru au fost lipite cu mortar carti despre diferiti dictatori. In jurul monumentului a fost presarata cenusa.
Lucrarea „Orizonturi gri”, Foto: Vlad Basarab
„In lucrarea Gray Horizons reflectez asupra suferintei si distrugerii cartilor si, implicit, a oamenilor. Din dorinta de a include referiri la toate natiunile care au suferit aceeasi soarta, nu am limitat lucrarea la situatia din Romania, ci am pastrat un spectru larg, pentru a reda un mesaj universal in ceea ce priveste conflictul valorilor dintre ideologii, bun versus rau, notiunea de ego versus anti-ego. Am construit o instalatie sculpturala ce se aseamana unui pupitru cu dimensiunile de 162 x 274 cm. Instalatia consista in acest pupitru de beton ce incorporeaza diferite carti, cimentate in partea din fata. Cartile variaza nu doar in aspect, cat si in subiectul expus, simbolizand tema generala a cercetarii mele, legata de suferinta oamenilor si a cartilor in fata dictaturii”, explica artistul.
Centrul creatiei artistului este distrugerea memoriei colective in timpul dictaturilor.
„Eu traind timp de 18 ani in America, nostalgia departarii mele de Romania s-a amplificat. Mai ales suferinta oamenilor in timpul comunismului si distrugerea culturii a amplificat dorinta de a dedica lucrari acestei distrugeri a memoriei colective. Pilda celor care au suferit este extraordinara pentru ca ei, cum ar fi parintele Roman Braga care a supravietuit fenomenului Pitesti. Acest popor a fost traumatizat si este pacat sa uitam aceste lucruri. Nu poti sa calci peste istoria asta si sa iti dai seama ca de fapt este parte din tine si daca nu iti cunosti trecutul este o mare ruptura intre generatii”, spune artistul.
Vlad Basarab spune ca nu poate spune exact ce cred romanii despre lucrarile sale fiindca nu a fost prea mediatizat, iar lucrarile sale nu au fost expuse pana acum in muzeele din Romania.
„Am aplicat recent la Muzeul de Arta Contemporana din Bucuresti si cred ca ar fi un lucru important ca lucrarile mele sa ajunga acolo. Mi s-a oferit o expozitie personala la muzeul de arta de la Chisnau. Eu sper ca in viitor sa colaboreze si sa fac performance-uri in Romania cu oameni din cat mai multe domenii”, incheie artistul intr-o nota optimista.
Vlad Basarab a participat saptamana trecuta la o conferinta organizata la Bucuresti, la Biblioteca Nationala a Romaniei, de Ambasada SUA.
Info plus
Vlad Basarab s-a nascut in Romania in 1977, iar in 1995 s-a mutat in Alaska, unde a absolvit sectia de Ceramica la University of Alaska Anchorage in 2001. Din 2013, detine diploma de masterat in Electronic Media la West Virginia University, Morgantown.
documente
(11 Mai 2014) PDF, 4MB
Artistul a participat in numeroase expozitii internationale si nationale precum, in 2014: Exchange/ 2014 Berlin Fulbright Grantee Juried Exhibition, Staycation Museum, Berlin; Festivalul de Muzica Bizantina la Ateneul Roman, Bucuresti; in 2013 la International Ceramics Biennale in Cluj; Earth Moves: Shifts in Ceramic Art and Design, Arvada, Colorado si The Fifth International Artists’ Book Exhibition, King St. Stephen Museum, Szekesfehervar, Ungaria; in 2012: Project Spaces la Consiliul National al Educatiei in Ceramica, Seattle, Washington; Ansamblul Sculptural Muzele la Kentuck Knob, Pennsylvania.
Performance-ul „Cenzura memoriei”
INTERVIURILE HotNews.ro