Muntenegru se pregateste pentru referendumul privind independenta

Disputele privind modul de organizare a referendumului care poate duce la separarea Muntenegrului de Serbia au fost adoptate de partidele de la Podgorica numai dupa ce acestea au fost stabilite de Uniunea Europeana. In aceste conditii, rezultatul votului pentru independenta devine greu de estimat.

In ciuda plangerilor potrivit carora aceste reguli sunt incorecte, reprezentantii tuturor partidelor politice din Muntenegru au acceptat un set de reguli propuse de Uniunea Europeana pentru referendumul din 21 mai in urma caruia se va decide viitorul uniunii statale cu Serbia.

In cele din urma, Partidul Democrat Socialist (DPS), aflat la guvernare si sustinator al independentei, a acceptat recomandarile UE, dupa 15 zile de ezitari.

Potrivit regulilor specificate de UE, participarea la vot trebuie sa depaseasca jumatate din numarul de alegatori inregistrati, dizolvarea Uniunii Serbia Muntenegru (USM) necesitand obtinerea a peste 55% dintre voturi pro-independenta.

Partidele „unioniste” din opozitie acceptasera deja recomandarile de la Bruxelles, abandonand cererile lor anterioare care prevedeau necesitatea obtinerii unei majoritati chiar mai mari de 55% pentru ca referendumul sa aiba succes.

Autoritatile de la Bruxelles au optat pentru pragul de 55% ca un compromis intre cererile blocurilor pro-uniune si a celor favorabile independentei.

Guvernul de la Podgorica sustinuse initial un prag de 50% in favoarea independentei pentru a dizolva uniunea.

Acesta intentiona, de asemenea, sa adopte asa-zisul model danez, potrivit caruia decizia unui referendum este valida daca se inregistreaza o prezenta la vot de peste 40%.

DPS, condus de premierul Milo Djukanovic, si Partidul Social Democrat, SDP, condus de parlamentarul Ranko Krivokapic au urmarit timp de mai multi ani obtinerea independentei pentru Muntenegru.

Uniunea de stat cu Serbia a fost infiintata sub presiunea institutiilor de la Bruxelles in 2002. La acea vreme, Muntenegru a trebuit sa isi amane lupta pentru independenta timp de trei ani, perioada care acum a expirat. Coalitia intentioneaza sa continue cu referendumul propus pentru 21 mai.

Inaltul reprezentant pentru Politica Comuna Externa si de Securitate al UE, Javier Solana, a desemnat in decembrie 2005 un emisar, pe Miroslav Lajcak din Slovacia, pentru a arbitra disputele pe marginea desfasurarii procesului de vot.

Dupa negocieri intense desfasurate in ianuarie si la inceputul lunii februarie, Lajcak a reusit sa aduca taberele la un acord asupra tuturor regulilor legate de referendum, cu exceptia uneia – cuantumul majoritatii necesare pentru validarea separarii.

Este foarte probabil ca rezultatul referendumului sa fie foarte strans. La alegerile parlamentare anterioare, tabara pro-independenta a avut castig de cauza obtinind aproximativ 200.000 de voturi, in timp ce unionistii au urmat indeaproape cu aproximativ 170.000 de voturi.

Trebuie spus ca Muntenegru e o republica minuscula, cu doar circa 600 de mii de locuitori.

Cu alte cuvinte, daca ar fi de ajuns o majoritate simpla, blocul pro-independenta ar putea castiga referendumul din mai. Totusi, ridicand limita inferioara la 55% din 50% din numarul total de alegatori, UE a ingreunat sarcina guvernului.

„Acum, ambele parti au motive sa fie nemultumite,” a declarat Veselin Pavicevic, reprezentant al Centrului Democratiei si Drepturilor Omului din Podgorica.

Potrivit acestuia, rezultatul referendumului ar putea fi oricare.

Majoritatea analistilor considera acum ca rezultatul depinde foarte mult de numarul exact al alegatorilor ce se vor prezenta la urne.

Daca prezenta va fi de aproximativ 77%, la fel ca la alegerile parlamentare, blocul pro-independenta ar putea obtine cele 55 de procente, acest rezultat reprezentand cele 200.000 de voturi pe care le obtine in mod normal.

Totusi, daca prezenta la vot depaseste 80%, referendumul pentru independenta ar putea esua, deoarece ar fi nevoie de aproximativ 210.000 de voturi, ceea ce este mai mult fata de cele 200.000 de voturi pe care le obtine in mod normal.

Rasenko Cadjenovic, reprezentant al agentiei de sondare a opiniei publice Damar din Podgorica, a declarat pentru Balkan Insight ca ambele tabere au motive de ingrijorare. „Este normal ca ambele parti sa fie nemultumite,” a afirmat acesta.

Dragan Soc, reprezentantul Partidului Poporului, NS, de factura nationalista, a afirmat ca formula Lajcak a venit ca o lovitura puternica pentru guvern.

„Avem cu totii motive de nemultumire in legatura cu decizia UE, dar cred ca resursele politice ale DPS s-au epuizat si ca nu vor depasi limita lor maxima de aproximativ 200.000 de alegatori,” a declarat acesta.

„Nu spun ca nu pot atinge pragul de 55%, ci ca trebuie sa facem un efort sa ii impiedicam sa faca acest lucru,” a adaugat Soc.

Partidele pro-independenta, pe de alta parte, declara ca formula

Lajcak ar putea spori confuzia daca mai mult de 50% dar mai putin de 55% voteaza pentru independenta.

Krsto Pavicevic, lider al unui mic partid pro-independenta, Partidul Cetatenilor, a declarat ca autoritatile de la Bruxelles trebuie sa explice ce anume s-ar intampla daca procesul de vot ar ajunge in aceasta „zona gri”.

„Am avea o majoritate a referendumului, dar nu am putea declara independenta din cauza acestui prag artificial,” a declarat acesta.

Miodrag Zivkovic, reprezentant al Partidului Liberal, sustinator al independentei, a fost mai transant in a-si exprima dezaprobarea vis-a-vis de formula Lajcak.

„Aceasta propunere este cel mai serios precedent creat vreodata in democratiile europene,” a spus acesta.

„Sunt sigur ca va fi folosit drept studiu de caz in viitor in cadrul universitatilor europene de stiinte sociale pentru a ilustra cele mai drastice incalcari ale valorilor si standardelor fundamentale in istoria recenta.”

Totusi, Lajcak a reiterat ca propunerea UE a fost cel mai bun compromis care ar fi putut fi obtinut fara a favoriza nici una din tabere.

„Opozitia nu a castigat un avantaj prin aceasta formula, iar guvernul din Muntenegru are, pentru prima data, ocazia de a desfasura un proces electoral garantat de Bruxelles si de Belgrad,” a afirmat acesta.

Lajcak a adaugat: „Formula pe care am propus-o este cea mai buna pentru ca ea creeaza conditii egale si nu prejudiciaza in nici un fel rezultatul final.”

Liderul principalului partid de opozitie nationalist Partidul Socialist al Poporului, Predrag Bulatovic a fost de acord. „Sunt de parere ca trebuie sa participam la referendum,” a declarat acesta pentru cotidianul Dan din Podgorica.

Totusi, a recunoscut acesta, „lucrurile s-ar putea complica pentru blocul care sustine uniunea de stat daca Djukanovic castiga o majoritate semnificativa insa reusim sa pastram uniunea de stat multumita pragului de referendum recomandat de UE.”

Intre timp, partidul de guvernamant DPS isi exprima optimismul. Reprezentantii acestuia declara ca pot atinge usor pragul de 55% si chiar ar putea intruni 58% din voturile alegatorilor.

„Suntem siguri ca vom putea obtine sustinerea pentru proiectul de restabilirea a independentei statului Muntenegru,” a afirmat purtatorul de cuvant al DPS, Predrag Sekulic, dupa ce, in urma unei sedinte a liderilor de partid, s-a ajuns la un acord pe marginea regulilor de referendum recomandate de UE.

Nedjeljko Rudovic este jurnalist la cotidianul Vijesti din Muntenegru. Traducere de Lucian Gavril