Mușețel, politică și Putin – cum luptă România cu propaganda rusă. Comparație cu alte cinci țări europene

O temere care revine înainte de alegeri: manipularea prin online. Ce exemple de acțiuni ale statelor există în jurul nostru. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Claudia Pîrvoiu (HotNews.ro), Daniel Vaarik (Levila, Estonia), Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania), Michał Kokot (Polonia), Radoslav Aleksandrov (Mediapool, Bulgaria), Mila Corlateanu (n-ost).

O recentă campanie derulată pe TikTok, de răspândire a unor mesaje pro-ruse și împotriva Uniunii Europene arată felul în care propaganda testează noi metode. Mesajele sunt transmise în așa fel încât să creeze impresia că „Putin” se adresează direct românilor. ”Putin” de pe TikTok invocă un viitor război între Rusia și UE, cum mesaje precum ”Oare câți dintre voi mă vreți ca președinte aș României?” sau ”Dacă Rusia atacă Europa, voi lupta pentru Rusia”, „Dușmanul nostru este Europa, nu Rusia”.

Impactul investigației jurnalistice

În urma investigației HotNews, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a început să analizeze mesajele pro-Rusia și pro-Putin de pe platforma chinezească TikTok și să ia decizii de eliminare a unui astfel de conținut, considerând că sunt „comentarii cu mesaje extrem de controversate, devenind virale, ceea ce poate conduce la o dezinformare gravă în rândul publicului, precum și la o propagare masivă a acestor informații false”.

CNA precizează că astfel de postări au un conținut ilegal deoarece constituie un mesaj cât se poate de clar de dezinformare, fiind de natură să inducă în eroare publicul.

De la mușețel la politică

Mai multe investigații jurnalistice au arătat că fostul candidat la președinție Călin Georgescu și-a construit ascensiunea printr-o amplă campanie influențată de dezinformarea online. Publicația Snoop scria la începutul lunii decembrie că cel puțin două milioane de euro au fost direcționați în ultimii 8 ani de AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, către site-urile unor televiziuni, influenceri conspiraționiști și publicații cu conținut de extremă dreapta.

De fapt, rețeaua întreținută de AdNow a aplicat următoarea formulă: ani de zile a discutat despre efectele vindecătoare ale mușețelului, iar înainte de campanie a virat, în bloc, în favoarea unui candidat, cu toată forța emoțională construită ani de zile, pe baza mesajelor naturiste. 

De asemenea, rețeaua chineză TikTok a publicat, recent, un raport dedicat alegerilor din România, care arată că AUR și Călin Georgescu au fost beneficiarul rețelei cu peste 27.000 de conturi false în campania electorală din 2024.

TikTok arată în raportul transmis către Comisia Europeană, citat de Biziday, că a eliminat 27.217 conturi care făceau parte dintr-o rețea.

Raportul mai arată că în septembrie 2024, au fost luate măsuri globale împotriva unei rețele ascunse legate de Sputnik Media, potrivit Stirileprotv. 

Care sunt instituțiile din România delegate oficial

În România nu există o lege specială dedicată exclusiv combaterii propagandei. 

Guvernul a intenționat, recent, să promoveze un proiect de OUG prin care Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și mai multe instituții, inclusiv serviciile secrete, pot dispune interzicerea accesului la postări online cu informații ilegale, false, incitări la ură și campanii electorale interzise. Potrivit informațiilor publicației G4Media, acest proiect a fost abandonat.

Scopul proiectului era protejarea utilizatorilor față de interferența străină în alegerile prezidențiale. Proiectul prevedea că ANCOM și alte instituții numite ”relevante” pot cere furnizorilor de internet să blocheze accesul la pagini online cu astfel de conținut.

La mijlocul lunii martie, Administrația Prezidențială a transmis, printr-un comunicat, că instituțiile trebuie să aplice legislația în vigoare, fără să apară alte modificări legislative în ceea ce privește campania electorală în mediul online.

Există mai multe instituții de stat care se ocupă de monitorizarea spațiului informațional, pentru identificarea și demontarea narațiunilor false și a tentativelor de manipulare provenite din surse rusești.

Rolul platformei special create

Pe lângă serviciile de informații, o astfel de instituție este Ministerul Apărării Naționale, care deține platforma InfoRadar, special creată pentru monitorizarea narațiunilor false și tentativele de manipulare provenite din surse rusești.

De monitorizarea conținutului materialelor audiovizuale se ocupă și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Aceasta poate solicita eliminarea de pe platformele online, inclusiv rețelele sociale, a conținutului care promovează informații false.

Ordinele de eliminare ale materialelor audiovizuale sunt transmise către platforma care le distribuie și către ANCOM, care are calitatea de coordonator al aplicării Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA).

Pe perioada campaniei electorale, pentru anumite cazuri, CNA poate transmite sesizări către Biroul Electoral Central.

În Estonia, propagandiștii ruși pot fi expulzați

Combaterea propagandei ruse este un subiect obișnuit în mass-media și sfera publică estoniene. Autoritățile estoniene luptă împotriva propagandei ruse, monitorizând mesajele transmise prin intermediul televiziunilor și a platformelor online. Una dintre instituțiile responsabile cu combaterea dezinformării este Protecția Consumatorului și Autoritatea de Reglementare Tehnică.

De asemenea, Poliția și Parchetul Estoniei urmăresc intens mesajele ilegale de propagandă. De altfel, Raportul anual al Poliției estoniene cuprinde referiri la măsurile luate pentru combaterea propagandei ruse.

Printre măsurile luate au fost expulzarea unor propagandiști ruși. Interzicerea televiziunilor rusești de propagandă este o altă măsură.

În Estonia, autoritățile sunt sprijinte de asociațiile neguvernamentale. ONG-uri precum Propastop, Cyber ​​​​Defense League și NAFO se implică activ în acțiuni de combatere a propagandei online. De asemenea, un think tank numit Salk efectuează analize privind propaganda rusă.

De altfel, ONG-urile sunt încurajate să participe la acțiuni de eliminare a narațiunilor rusești.

În Lituania, există un departament special al armatei care monitorizează propaganda rusă

Mai multe instituții din Lituania monitorizează acțiunile de propagandă și dezinformare. Una dintre acestea este Departamentul de Comunicare Strategică al Forțelor Armate Lituaniene, care se ocupă de monitorizarea propagandei rusești de peste un deceniu. Specialiștii armatei monitorizează și evaluează mediile informaționale ostile, în primul rând cele din Rusia și Belarus. Forțele armate lituaniene cooperează în mod activ cu alte instituții implicate în monitorizarea dezinformării.

Potrivit Departamentului Securității de Stat din Lituania, în monitorizarea sistematică a incidentelor informaționale mai sunt implicate și direcțiile competente ale diferitelor instituții, evaluările acestora fiind centralizate de Centrul Național de Management al Crizelor.

Departamentul Securității de Stat primește în permanență informații de la cetățeni care reclamă mesajele pro-Rusia sau de denigrare a Lituaniei și altor democrații occidentale, pe platforme precum YouTube, Facebook și TikTok.

Activitățile ilegale din spațiul public digital sunt înregistrate, fiind luate măsuri adecvate de către poliția lituaniană și Parchet.

Instituția responsabilă cu lupta împotriva dezinformării în mass-media audiovizuală este Comisia Lituaniană de Radio și Televiziune (LRTC). Această comisie monitorizează programele de televiziune rusești (NTV, Pervyi Kanal, Rossiya 1, Rossiya 24 și RTR Planeta etc.).

LRTC primește, în medie, până la 20 de plângeri pe lună legate de diseminarea dezinformării. După efectuarea unor investigații și identificarea cazurilor de dezinformare, LRTC are dreptul de a aplica amenzi. Acestea pot fi date pentru dezinformare și incitare la ură.

Amenda poate ajunge la până la „3% din venitul total anual al radiodifuzorului, furnizorului de retransmisie, al altei persoane care furnizează servicii de distribuție online a programelor TV și/sau al programelor individuale sau al furnizorului de servicii media audiovizuale din anul precedent”, potrivit legislației în vigoare.

În Polonia nu există instituții de stat care să se ocupe constant de combaterea dezinformării

Nu există nicio instituție de stat poloneză care să lupte în mod constant cu dezinformarea, fiind luate măsuri punctuale. Astfel de măsuri au fost luate înainte de alegerile prezidențiale din mai, Guvernul lansând un program de combatere a dezinformării electorale. În program a fost implicat Ministerul Digitalizării din Lituania.

Programul prevede monitorizarea rețelelor sociale, precum X, Facebook, Instagram, TikTok și Telegram, precum și verificarea conținutului publicat online. Aceste activități sunt concepute pentru a preveni răspândirea de informații false care ar putea afecta rezultatele alegerilor și ar putea destabiliza încrederea publicului în procesul electoral.

Există un site special „bezpiecznewybory.pl” (alegeri sigure), care este dedicat sesizărilor privind încercările de dezinformare din campanie.

În Bulgaria, autoritățile ezită să ia măsuri concrete împotriva propagandei ruse

Chiar dacă Bulgaria este una dintre țările cele mai vulnerabile din Europa în față de propagandei ruse, la nivel instituțional încă nu sunt luate măsurile necesare.

„Dezinformarea este foarte răspândită în toată Europa. Bineînțeles, și aici, în Bulgaria. Aceasta este o țară de primă linie când vine vorba de eforturile rusești de dezinformare. Rusia va continua să încerce să influențeze discursul din Bulgaria, asta e sigur”, a declarat diplomatul britanic Jack Hands într-un interviu pentru Mediarol.

Au existat mai bine de 6 ani de discuții cu privire la crearea unei unități de coordonare pentru combaterea dezinformării în cadrul Consiliului de Miniștri, însă această intenție nu a devenit niciodată realitate. În 2019, înainte de alegerile europene, al treilea guvern al lui Boyko Borissov a anunțat înființarea unei entități speciale, dar care nu a avut nicio activitate.

Timp de câteva luni, în 2023 și începutul lui 2024, în timpul mandatului prim-ministrului Nikolay Denkov, Consiliul de Miniștri a deschis o secțiune împotriva dezinformării pe pagina oficială de Facebook. După căderea guvernului, secțiunea a fost închisă.

Ulterior, guvernul a înființat, în martie 2024, o structură specială în cadrul Ministerului Apărării, pentru a monitoriza dezinformarea online și în mass-media mainstream. Această structură se ocupă doar cu publicarea unor scurte articole privind combaterea dezinformării.

În urmă cu câteva luni, coaliția pro-europeană și liberală „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată” a propus crearea unei comisii temporare pentru a expune influența Rusiei în Bulgaria, însă nu a fost niciodată votată.

Jurnaliștii bulgari au continuat investigațiile Snoop

Parlamentarii PP-DB semnalează adesea influența propagandei ruse, dar sunt printre puținii politicieni care semnalează această problemă. Propunerea lor pentru un comitet temporar a venit după ce activiști civili din grupul BG Elves au dezvăluit interferențe grave ale Rusiei în afacerile interne ale Bulgariei și României începând cu 2010. Potrivit datelor BG Elves, Rusia a cheltuit 69 de milioane euro pentru propagandă și interferențe interne în cele două țări.

Ancheta BG Elves în Bulgaria se bazează pe informații publicate în România de site-ul de investigații Snoop. Acest site vorbește despre marea influență pe care o are firma Adnow, înregistrată la Plovdiv. Este vorba despre o rețea de 51 de firme înregistrate la Plovdiv pe numele unui cetățean georgian, care ar fi influențat serios alegerile din România.

În Bulgaria, bătălia împotriva propagandei ruse este dusă de ONG-uri, Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria, platforma Factcheck, diverse instituții de presă și personalități.

În Republica Moldova există o instituție specială pentru combaterea dezinformării

În ceea ce privește Moldova, există Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Această instituție a fost creată în iulie 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu.

Scopul înființării ei a fost întărirea cooperării interinstituționale în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Pentru anul 2024, activitatea Centrului este susținută financiar de la bugetul de stat, cu o alocare de 20 de milioane de lei.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.