În loc de "Vacanța Mare": Cum ar trebui să arate planul de ieșire din faza restricțiilor sociale. O explicație de la Vlad Mixich

Analiza în detaliu a ceea ce au făcut alte țări care au controlat bine epidemia, identificarea priorităților noastre ca societate, pentru că doar astfel putem elabora un plan care să fie potrivit pentru specificul românesc, croirea mai multor soluții alternative pentru ca decidenții să poată alege, în funcție de răspunsurile la pașii anteriori, soluția cea mai potrivită pentru România și, nu în ultimul rând, comunicarea soluției alese, cu explicarea transparentă a motivelor acestei alegeri – sunt o parte dintre pașii recomandați de Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, pentru ieșirea țării noastre din faza de restricții sociale.

Vlad Mixich

„Sigur că asta este doar o schiță, un punct de plecare”, spune Vlad Mixich, care subliniază însă că „trebuie să cerem ceva mai mult decât un ‘Program Vacanța Mare’ emis de unul-două creiere închise într-un dumnezeiesc birou dă șăf. Trebuie să cerem ceva mai mult decât un program care începe cu propunerea unui screening național de urgență cu teste care în realitate NU există astăzi niciunde, și se încheie cu recomandarea ‘Toți ceilalți cetățeni – fac curat în case’. Pe cuvânt că merităm, cu toții, mai mult.”

Vlad Mixich este expert în politici de sănătate, membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică și președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate.

Cum arată pașii recomandați de Vlad Mixich:

Pasul 1. Identificarea, logică și onestă, a punctelor noastre tari și a vulnerabilităților

Puncte tari:

Respectarea în general corectă, de către majoritatea populației, a recomandărilor de sănătate publică (au existat și excepții, dar sunt minoritare).

O răspândire bună a rețelelor mobile, inclusiv în rural, și o viteză foarte bună a internetului.

O comunitate IT puternică și activă.

Introducerea timpurie a restricțiilor de distanțare socială (ceea ce este în același timp și o vulnerabilitate).

Vulnerabilități:

Un sistem medical cu capacitate redusă care va fi inundat mult mai repede de un val de cazuri Covid-19 decât în alte țări.

Un stat sărăcit și devalizat incapabil să acorde asistență unui număr mare de oameni pentru o perioadă lungă de timp.

Pragul de suportabilitate a restricțiilor va fi atins mai repede pentru că ele au fost introduse mai repede.

Pasul 2. Analiza în detaliu a ce au făcut alte țări care au controlat bine epidemia

Asta se poate face apelând atât la resurse diplomatice, cât și la comunitatea științifică consistentă de români care lucrează în marile universități ale lumii.

Pasul 3. Identificarea priorităților noastre ca societate pentru că doar astfel putem elabora un plan care să fie potrivit pentru specificul românesc

Care sunt aceste priorități? Ce vrem mai mult și ce am fi dispuși să trecem pe plan secundar?

Dorim să repornim cu orice preț economia, deși asta poate crește semnificativ riscul blocării spitalelor? (de notat că economia noastră nu prea poate reporni fără ca marile economii europene să pornească).

Sau dorim în primul rând să evităm copleșirea spitalelor cu cazuri Covid-19 care ar avea nevoie de terapie intensivă?

Suntem pregătiți să amânăm repornirea anumitor sectoare economice în favoarea celor în care România are deja un avantaj competitiv de conservat?

Suntem pregătiți să renunțăm temporar la anumite drepturi de privacy pentru a obține în același timp și sănătate publică și reactivare economică?

Sunt toate întrebări dure și cu răspunsuri grele, dar ele trebuie discutate deschis, nu în spatele unor uși închise.

Pasul 4. Croirea mai multor soluții alternative pentru ca decidenții să poată alege, în funcție de răspunsurile la pașii anteriori, soluția cea mai potrivită pentru România

De exemplu: Pentru că avem un sistem medical slab căruia îi va fi foarte greu să trateze un număr mare de cazuri într-un timp limitat, trebuie să punem accentul în special pe faza de prevenire și de întrerupere a lanțului de transmitere. Există o fereastră de 72 de ore de la momentul apariției simptomelor la o persoană nou infectată în care se poate acționa pentru a întrerupe lanțul de transmisie a coronavirusului.

De ce avem nevoie pentru a face asta?

1. De testare disponibilă rapid și cu capacitate mare. Capacitatea aceasta nu va crește prin simpla achiziție de aparatură/kituri. Mai e nevoie de câteva lucruri:

Au început programe rapide de training pentru personal specializat care să poată efectua astfel de testări (de ex. pentru medici rezidenți sau specialiști temporar reconvertiți)?

Au început autoritățile să negocieze cu marile companii care produc teste PCR rapide (ex. sistemul GeneXpert)?

Există deja în lucru o versiune revizuită a criteriilor de includere în testare (prea stricte astăzi), care să prioritizeze de exemplu profesiile care pot împrăștia virusul, precum cele medicale, vânzătorii din supermarketuri, curierii, etc.?

Testele serologice rapide vor fi utile în faza post-relaxare a pandemiei și va fi nevoie de un număr foarte mare. Trebuie să ne facem sanie vara. Am început să pregătim terenul pentru a le avea atunci când ele vor fi necesare?

2. De aplicații mobile prin care să poată fi identificate cât se poate de rapid persoanele care au intrat în contact cu pacienți confirmați cu coronavirus. Astfel de aplicații trebuie să conțină reguli de protecție a identității și să evite stigmatizarea. Există soluții deja implementate, modelul sud-coreean poate servi drept inspirație.

S-ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: lanțul transmiterii coronavirusului ar putea fi întrerupt în fereastra de oportunitate, iar cazurile identificate timpuriu cărora li se furnizează sprijin medical devreme ajung mai rar în situația de a avea nevoie de terapie intensivă.

3. De relaxarea treptată a restricțiilor si secvențiată regional. O relaxare bruscă a tot va duce mai mult ca sigur la un al doilea val epidemic. Este nevoie de secvențiere: o măsură de relaxare, urmată de monitorizarea și măsurarea corectă a impactului timp de 2 săptămâni. Sigur că în regiuni cum e Suceava, relaxarea trebuie să fie mult mai lentă decât în zone unde nu există focare epidemice.

Când se vor iniția aceste măsuri de relaxare? Nu mai devreme de îndeplinirea criteriilor de siguranță, enunțate foarte clar și corect într-un document al Comisiei Europene și ECDC. Altfel, riscăm un al doilea val.

Pasul 5. Comunicarea soluției alese, cu explicarea transparentă a motivelor acestei alegeri

Această comunicare ar trebui făcută de o persoană/persoane care să știe să vorbească omenește, și altfel decât birocrățos-ațos-moșteacă.

În loc de "Vacanța Mare": Cum ar trebui să arate planul de ieșire din faza restricțiilor sociale. O explicație de la Vlad Mixich

Cum arată pașii recomandați de Vlad Mixich:

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”